Prim-ministrul Ludovic Orban a anunţat, joi, majorarea pedepselor pentru infracţiunea de zădărnicire a combaterii răspândirii epidemiei, dar şi pentru falsul în declaraţii, privitor la epidemia de coronavirus.

"Am luat o măsură importantă de modificare a Codului Penal, privitoare la infracţiunile care se petrec în contextul epidemiei de coronavirus, în care am decis majorarea pedepselor pentru falsul în declaraţii, privitor la epidemia de coronavirus. (...) Există mai multe situaţii: situaţia în care un cetăţean revine dintr-o ţară, unde există un număr de cazuri şi fie trebuie să intre în carantină, fie trebuie să intre în izolare. Aceşti cetăţeni trebuie să completeze o declaraţie, iar în cazul în care comit un fals şi nu spun adevărul - din ce ţară vin, din ce localitate vin - astfel încât autorităţile să poată să ia decizia corectă - fie decizia de intrare în carantină, fie decizia de izolare la domiciliu - vor suferi consecinţele legii. Înseamnă că ei comit o infracţiune, infracţiune care va fi pedepsită cu închisoare", a arătat Orban, în cadrul unei declaraţii de presă.

El a menţionat că au fost majorate pedepsele pentru infracţiunea de zădărnicire a combaterii răspândirii epidemiei.

"Cine nu respectă carantina, cine nu respectă msăurile care sunt dispuse de autorităţi, de DSP, de asemenea trebuie să ştie că i se va întocmi dosar penal. Nu putem accepta ca cetăţenii iresponsabili care sunt în situaţia de a fi izolaţi la domiciliu sau în carantină să nu respecte aceste decizii ale autorităţilor, să umble liber în societate şi să rişte să îmbolnăvească cetăţenii români. Datoria primordială a Guvernului este să apere sănătatea cetăţenilor. Pentru a apăra sănătatea cetăţenilor români vom lua măsuri oricât de dure, pentru a-i pedepsi pe aceia care nu respectă deciziile şi regulile stabilite", a declarat prim-ministrul.

Potrivit lui Orban, a fost introdusă şi o nouă infracţiune: omisiunea de a da date.

"În cazul în care, de exemplu, în cursul unei anchete epidemiologice cineva nu dă informaţii complete privitor la persoanele cu care a intrat în contact, încercând să protejeze pe unul sau pe altul, se consideră că este o omisiune în furnizarea de informaţii corecte către autorităţi. Şi în această situaţie se poate constitui dosar penal", a explicat premierul.

Sursa www.agerpres.ro

Vă informăm că în județul Călărași, până la această oră, nu există nici un caz de boală COVID – 19.

În seara zilei de 19.03.2020 am fost notificați că un caz confirmat azi cu COVID – 19, pe raza altui județ și care locuiește în alt județ, a fost în vizită la rude în data de 15.03.2020. Echipa Direcției de Sănătate Publică a județului Călărași s-a deplasat în teren, în localitatea Înfrățirea, stabilind contacții direcți, care au fost izolați la domiciliu și li s-au recoltat probe pentru a se stabili dacă există sau nu persoane infectate.

Menționăm că toate persoanele identificate sunt asimptomatice la data prezentă și au o stare bună de sănătate.

Până la această oră, Direcția de Sănătate Publică a județului Călărași monitorizează împreună cu medicii de familie un număr de  311 persoane izolate la domiciliu și 37 de persoane pentru care s-a instituit carantina.

Direcția de Sănătate Publică a județului Călărași dispune de suficiente materiale pentru efectuarea recoltărilor de probe.

Facem din nou apel  la cetățeni să evite deplasările care nu sunt necesare, să respecte măsurile impuse și recomadările autorităților, de asemenea îi rugăm să se informeze doar din surse oficiale.

Guvernul a aprobat Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2. Actul normativ reglementează, printre altele, condițiile pentru intrarea în șomaj tehnic, continuarea plății unor beneficii sociale, prelungirea în mod automat a unor documente, precum și posibilitatea transmiterii online a actelor necesare pentru obținerea unor beneficii.

În ceea ce privește șomajul tehnic, Guvernul a stabilit că în timpul stării de urgență, pentru perioada suspendării contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, în cazul întreruperii temporare a activităţii, indemnizația de care beneficiază salariații să fie suportată din bugetul asigurărilor pentru șomaj. Nivelul indemnizației va fi de minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat plătit din fondul de salarii, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 6/2020 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.

De aceste prevederi urmează să beneficieze salariații angajatorilor care îndeplinesc una din următoarele condiții:

2020. a) întrerup activitatea total sau parțial în baza deciziilor emise de autoritățile publice competente potrivit legii, pe perioada stării de urgență decretate și dețin Certificatul de situații de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, prevăzut la art. 12 din Decretul Președintelui României nr. 195/2020. Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri eliberează certificatul de situații de urgență conform metodologiei aprobată prin ordin.
2021. b) reduc activitatea ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19 și nu au capacitatea financiară de a achita plata tuturor salariilor angajaților lor. Angajatorii pot beneficia de plata indemnizației prevăzută pentru cel mult 75% dintre angajații care au contracte individuale de muncă active la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe.

Decontarea sumelor plătite cu titlu de indemnizație, din bugetul asigurărilor pentru șomaj,  se face în cel mult 30 de zile de la depunerea documentelor, iar aceste sume se reîntregesc din fonduri externe nerambursabile prin Ministerul Fondurilor Europene, în limita sumelor alocate pentru această intervenţie şi în conformitate cu prevederile şi regulile de eligibilitate ale Programului Operaţional Capital Uman.

OUG introduce și unele prevederi care să asigure acordarea, în continuare, a stimulentului de inserție și a indemnizației de sprijin prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010 privind concediul și indemnizația pentru creșterea copiilor. Guvernul a stabilit ca aceste drepturi să nu înceteze în situația în care părintele, ca urmare a instituirii măsurilor generate de starea de urgență, se află în situații de suspendare sau chiar de încetare a raportului de muncă sau de serviciu prin restructurarea/restrângerea activității angajatorului. Acordarea drepturilor, în aceste condiții, se realizează pe o perioadă de 90 zile, după această perioadă urmând să fie reanalizată situația și să se aplice prevederile legale corespunzătoare.

Actul normativ adoptat de Guvern mai prevede introducerea poștei electronice ca principal mijloc de comunicare între cetățean și autoritatea administrației publice centrale sau locale, în vederea stabilirii drepturilor la beneficiile de asistență socială.

Pot fi solicitate prin poștă electronică: ajutorul social, alocaţia pentru susţinerea familiei, alocaţia de stat pentru copii, drepturile acordate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, alocaţia lunară de plasament, drepturile acordate în procedura adopţiei, ajutorul pentru încălzirea locuinţei, indemnizaţia lunară de hrană acordată în baza Legii nr. 584/2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România.

De asemenea, pe perioada stării de urgență pot fi depuse prin poștă electronică și  cererile și documentele doveditoare pentru stabilirea şi plata, în condiţiile legii, a drepturilor băneşti ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, precum şi din Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale.

Măsurile adoptate de Guvern vizează și beneficiile de asistență socială pentru copii și tineri, care au drept condiție frecventarea cursurilor școlare. Astfel, alocația de stat pentru copii, alocația lunară de plasament și alocația pentru susținerea familiei se acordă fără întrerupere pe perioada instituirii măsurilor de urgență. De asemenea, alocația zilnică de hrană, de care beneficiază copiii cu cerințe educaționale special, se acordă pe perioada valabilității certificatului de orientare școlară fără a fi condiționată de numărul de zile de școlarizare și de prezența școlară.

Totodată, pentru a evita deplasarea persoanelor cu afecțiuni grave, care au concedii de peste 90 de zile, respectiv peste 183 de zile, a fost reglementată eliberarea şi decontarea certificatelor de concediu medical, care cuprind a 91-a zi sau depăşesc 183 de zile, acordate în perioada stării de urgenţă, fără avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

Impactul financiar estimat pentru aplicarea măsurilor de urgență stabilite de Guvern este de 2.036.000 mii lei.

Guvernul a aprobat modul de acordare a zilelor libere pentru părinții care își supraveghează copiii până la 12 ani, în situația suspendării cursurilor sau închiderii temporare a unităților de învățământ. Hotărârea de Guvern stabilește ca zilele lucrătoare până la încetarea situației de urgență decretată, cu excepția celor din perioada vacanțelor școlare, să fie zile libere acordate, la cerere, unuia din părinți.

Reamintim faptul că zilele libere se acordă doar după epuizarea tuturor opțiunilor prevăzute de reglementările legale în vigoare pentru desfășurarea activității și cu obligația asigurării continuității activității, inclusiv prin decalarea programului de lucru sau implementarea formelor de muncă flexibile.

Cererea pentru acordarea zilelor libere va fi însoţită de o copie a certificatului/certificatelor de naștere al/ale copilului/copiilor și de o declaraţie pe propria răspundere a celuilalt părinte, din care să rezulte că acesta nu a solicitat la locul său de muncă zile libere ce i s-ar cuveni, potrivit Legii nr. 19/2020, și nici nu se află concediu de odihnă sau fără plată.

Menționăm că actul normativ stabilește că nu pot benenficia de zilele libere persoanele aflate în șomaj tehnic, cele aflate în concediu pentru îngrijirea copilului, precum și angajații ai căror soți/soții nu înregistrează venituri.

În ceea ce privește modul de plată a zilelor libere acordate părinților, s-a stabilit că pentru fiecare zi liberă, angajatorul acordă părintelui o indemnizație în cuantum de 75% din salariul de bază, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Indemnizația este asimilată veniturilor din salarii și supusă impozitării și plății contribuțiilor, conform Codului Fiscal.

Decontarea către angajator a sumelor necesare pentru plata indemnizației pentru zilele libere acordate părinților se va face de către ANOFM, în termen de 60 zile calendaristice de la depunerea unei cereri și a altor documente la agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene sau a municipiului București din raza în care își desfășoară activitatea angajatorul sau sucursala/punctul de lucru al acestuia. Documentele necesare decontării se depun prin poșta electronică sau  prin orice alt mijloc de comunicare agreat, în cel mult 30 zile de la data plății contribuțiilor și impozitelor aferente indemnizației.

Sumele pentru plata indemnizației vor fi decontate angajatorului din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, iar utilizarea acestora cu altă destinație decât plata cheltuielilor de personal, atrage răspunderea penală.

Tot în ședința de Guvern s-a adoptat și Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, prin care a fost modificată și completată și Legea nr. 19/2020 prin care s-a reglementat cadrul general privind acordarea de zile libere.

Printre altele, modificările și completările aduse Legii nr.19/2020 clarifică noțiunea de părinte și includ unele categorii care nu au fost avute în vedere, cum este persoana adultă cu handicap grav, care nu poate să-și asigure necesitățile de bază ale vieții și care necesită supraveghere permanentă. De asemenea, pentru personalul care nu poate beneficia de zilele libere acordate în condițiile Legii nr. 19/2020 se prevede acordarea unor stimulente financiare la același nivel cu indemnizația prevăzută pentru perioada zilelor libere.

OUG completează și domeniile în care zilele libere pot fi acordate numai cu acordul angajatorului, fiind menționate în plus domenii precum: comerț alimentar, producție medicamente și echipamente sanitare, distribuție carburanți.

Informații de background:

Având în vedere evoluția situației epidemiologice internaționale determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 la nivelul a peste 150 de țări, precum și declararea „Pandemiei” de către Organizația Mondială a Sănătății, la data de 11.03.2020, prin Decretul Președintelui României nr. 195 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României s-a stabilit suspendarea cursurilor școlare în unitățile de învățământ preuniversitar în perioada stării de urgență decretate.

În acest context, a fost adoptată Legea nr. 19/2020, prin care s-a reglementat cadrul general privind acordarea de zile libere în situația închiderii temporare a unităților de învățământ ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile și a altor situații extreme, decretate de autoritățile competente.

Ministerul Finanțelor Publice va implementa un program multianual de sprijinire a IMM-urilor pentru diminuarea efectelor răspândirii virusului COVID – 19, prin garantarea unor credite, subvenționarea dobânzilor pentru aceste finanțări, facilități pentru societățile care întâmpină dificultăți financiare, prorogarea termenelor de depunere a cererilor de restructurare a obligațiilor bugetare și a termenelor de plată a impozitelor locale datorate de populație. Fiscul va suspenda popririle pentru populație, iar IMM-urile care obțin certificat de situație de urgență vor putea amâna plata utilităților și a chiriilor.

Potrivit actului normativ aprobat miercuri de Guvern, Ministerul Finanțelor va garanta până la 80% din valoarea finanțărilor acordate IMM. Valoarea maximă a creditelor/liniilor de credit pentru finanțarea capitalului de lucru acordate unui beneficiar nu poate depăși media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii doi ani fiscali, în limita a 5 milioane lei. Pentru creditele de investiții, valoarea maximă a finanțării este de 10 milioane de lei.

Totodată, valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul acestei facilități este de 10 milioane lei.

Pentru microîntreprinderi sau întreprinderi mici, statul va acorda garanții pentru credite/linii de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, exclusive dobânzile, comisioanele și speze bancare aferente creditului garantat de stat în procent de maximum 90%. Valoarea maximă a finanțărilor va fi de 500.000 lei pentru microîntreprinderi și de 1 milion de lei pentru întreprinderile mici.

Valoarea maximă a fiecărei finanțări acordate unui beneficiar nu poate depăși media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii doi ani fiscali, în limita pragurile prevăzute anterior.

Ministerul Finanțelor Publice va subvenționa 100% din dobânzile pentru creditele ce urmează a fi garantate, atât pentru microîntreprinderi, cât și pentru întreprinderi mici și mijlocii.

Dobânda va fi subvenționată de la momentul acordării creditului până la data de 31 martie 2021.

Acordarea subvenției de dobândă se menține în anii 2021-2022, începând cu luna aprilie 2021 doar în condițiile în care creșterea economica estimată de CNSP pentru acești ani se situează sub nivelul celei înregistrate în anul 2020 și se stabilește prin Hotărâre de Guvern.

Obligațiile fiscale restanțe și alte creanțe bugetare se vor achita din creditul/linia de credit pentru capitalul de lucru acordate în cadrul programului.

Perioada de garantare a creditelor/liniilor de credit pentru capital de lucru va fi de 36 de luni cu posibilitatea prelungirii cu 36 de luni. Pentru creditele de investiții a fost menținută perioada de 120 de luni.

MFP va acoperi de la buget și comisionul de administrare pentru acoperirea costurilor de acordare și monitorizare a garanțiilor acordate de F.N.G.C.I.M.M.

Guvernul a decis să se suspende sau să nu înceapă măsurile de executare silită prin poprire a persoanelor fizice, cu excepția executărilor silite care se aplică pentru recuperarea creanțelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală. Măsurile de suspendare a executării silite prin poprire asupra sumelor urmăribile reprezentând venituri și disponibilități bănești se aplică, prin efectul legii, de către instituțiile de credit sau terții popriți, fără alte formalități din partea organelor fiscale.

Actul normativ mai prevede că, pe perioada stării de urgență, pentru obligațiile fiscale scadente începând cu data intrării în vigoare a ordonanței de urgență și neachitate până la încetarea măsurilor prevăzute de starea de urgență nu se calculează și nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere conform Codului de procedură fiscală. Această facilitate va fi menținută pentru încă 30 de zile de la încetarea stării de urgență.

În acest fel, contribuabilii sunt eligibili să participe, de exemplu, la procedurile de achizițiile publice derulate în această perioadă sau să nu li se anuleze diverse autorizații.

Având în vedere riscul apariției unor dezechilibre financiare la nivelul economiei naționale cu impact asupra contribuabililor, a fost considerată necesară prorogarea dispozițiilor referitoare la termenele de depunere a notificărilor și a cererilor depuse de aceștia pentru a beneficia de măsurile de restructurare a obligațiilor bugetare.

Astfel, s-a decis prorogarea termenului pentru depunerea intenției de restructurare până la data de 31 iulie 2020 și prorogarea termenului de depunere a cererii de restructurare până la data de 30 octombrie 2020.

Prin derogare de la prevederile privind Codul Fiscal, contribuabilii care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial, pot efectua plățile anticipate trimestriale pentru anul 2020, la nivelul sumei rezultate din calculul impozitului pe profit trimestrial curent. Modul de calcul se păstrează pentru toate trimestrele anului fiscal 2020. De asemenea, pentru cei care au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic, se aplică pentru plățile anticipate datorate pentru trimestrele rămase din anul modificat care se încheie în anul 2020, precum și pentru calculul celor care sunt aferente trimestrelor din anului fiscal modificat care începe în anul 2020 și sunt cuprinse în anul calendaristic 2020.

De asemenea, pe durata stării de urgență, întreprinderile mici și mijlocii care dețin certificatul de situație de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, beneficiază de amânarea la plată pentru serviciile de utilități - electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice si de internet, precum și de amânarea la plată a chiriei pentru imobilul cu destinație de sediu social și de sedii secundare.

Prin derogare de la alte dispoziții legale, în contractele în derulare, altele decât cele prevăzute anterior încheiate de întreprinderile mici sau mijlocii, care dețin certificatul de situație de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, poate fi invocată forța majoră împotriva acestora numai după încercarea, dovedită cu înscrisuri comunicate între părți prin orice mijloc, inclusiv prin mijloace electronice, de renegociere a contractului, pentru adaptarea clauzelor acestora cu luarea în considerare a condițiilor excepționale generate de starea de urgență.

Guvernul a decis și prorogarea termenului de plată pentru impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, respectiv impozitul pe mijloacele de transport de la 31 martie 2020 la 30 iunie 2020, perioadă în care se vor primi în continuare bonificațiile stabilite de consiliile locale.

În aceste condiții, Guvernul a aprobat ca plata ratelor și dobânzilor aferente împrumuturilor din venituri rezultate din privatizare acordate de Ministerul Finanțelor Publice unităților administrative-teritoriale să se poate amâna, la cererea acestora, pe o perioadă de trei luni, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Pentru această perioadă Ministerul Finanțelor Publice nu calculează dobânzi și dobânzi de întârziere. Facilitatea nu este acordată împrumuturilor care înregistrează restanțe la plată.

Ținând cont de necesitatea achiziției în continuare a materialelor și echipamentelor sanitare necesare, Ministerul Finanțelor Publice acordă un împrumut din venituri rezultate din privatizare în valoare de 1,15 miliarde lei Companiei Naționale UNIFARM S.A., pe o perioadă de 6 luni.

Începând cu data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, pe perioada stării de urgență instituite pe teritoriul României, se autorizează ordonatorii principali de credite să efectueze virări de credite bugetare și credite de angajament neutilizate, după caz, astfel încât să asigure fondurile necesare pentru aplicarea măsurilor de combatere și prevenire a răspândirii infectării cu coronavirusul SARS-CoV-2.

Ministerul Finanțelor Publice va aproba repartizarea pe trimestre a virărilor de credite bugetare și credite de angajament, pe baza comunicărilor transmise de ordonatorii principali de credite a virărilor în termen de 5 zile lucrătoare de la data efectuării.

Pentru o informare corectă şi pentru a limita manifestările nejustificate în rândul populaţiei, precum teama şi stările de panică generate de suspiciunea că alimentele de origine animală şi nonanimală ar putea constitui o sursă de transmitere pentru coronavirus, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) vine în sprijinul consumatorilor cu o serie de lămuriri bazate pe date ştiinţifice.

Astfel, în conformitate cu publicaţiile Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară(EFSA) şi a altor instituţii la nivel mondial(FAO, OMS) care monitorizează răspândirea coronavirusului, nu există studii care să ateste că alimentele sunt o cale de transmitere a coronavirusului.

Reglementările legislative europene şi naţionale în domeniul siguranţei alimentelor se aplica la fel ca şi până în prezent, iar implementarea adecvată a procedurilor şi bunelor practici de fabricaţie şi igienă de către operatorii economici din toate etapele de producţie, manipulare, transport şi comercializare a alimentelor către consumatorul final, garantează punerea pe piaţă a unor alimente sigure.

De asemenea, respectarea cu stricteţe de către personalul lucrător din sectorul alimentar, a bunelor practici de igienă personală elimină posibilitatea ca acesta să contamineze produsele alimentare pe care le manipulează sau suprafeţele din cadrul unităţii.

Practicile utilizate pentru comercializarea alimentelor cum ar fi porţionarea, felierea, expunerea spre comercializare, etc. realizate cu respectarea condiţiilor de igienă nu costituie un pericol în ceea ce priveşte posibilitatea de transmitere a coronavirusului.

Operatorii din sectorul alimentar şi-au stabilit ghiduri de bune practici, iar ANSVSA desfăşoară activităţi de control pentru a verifica modalitatea în care cerinţele privind siguranţa alimentelor sunt respectate.

Serviciul Comunicare şi Logistică Documentară