Potrivit unei Hotărâri a Comitetului Local pentru Situații de Urgență Călărași, începând cu 20.05.2020, se redeschide activitatea comercială în Bazar Big, cu următoarele obligații:

►Circulația în Bazar se va face cu intrare pe Poarta nr. 1 și ieșire pe Poarta nr. 2

►Respectarea programului de funcționare: zilnic 8-17

►Controlul accesului în interiorul obiectivului, cu interzicerea accesului persoanelor cu febră și a celor cu simptome de răceală (tușit, strănut, rinoree), prin trierea de către cadrul medical care dispune de un termometru.

►Purtarea măștii și a mănușilor de protecție în incinta Bazarului de către comercianți și clienți; schimbarea măștilor după maxim 4 ore

►Dezinfectarea frecventă cu biocid pe bază de clor sau alcool a suprafețelor cu care clientul intră în contact

►Vânzarea se va face numai în incinta magazinului/tarabei închiriate, cu respectarea strictă a marcajelor. Nu este permisă amplasarea manechinelor sau suspendarea articolelor în afara spațiului închiriat și a marcajelor

►Evitarea contactului fizic, păstrarea permanentă a distanței minime de 1,5 m între persoane

►Evitarea aglomerării, supravegherea ca în dreptul tarabei să fie un număr de clienți care să respecte restricția distanțării

► Existența la intrarea în spațiul comercial (la îndemâna clienților) a substanțelor dezinfectante aplicabile pe mâini

►Amenajarea punctelor de colectare a măștilor- la ieșirea din Bazar

► Respectarea instrucțiunilor prevăzute în materialele informative distribuite și afișarea acestora la vedere

►Respectarea de către comercianți și clienți a tuturor măsurilor prevăzute se va face cu sprijinul reprezentanților forțelor de ordine care se vor afla la intrarea în Bazar Big

Ministerul Fondurilor Europene nu a ţinut cont de propunerile UNCJR făcute în conţinutul ghidului "Consolidarea capacităţii sistemului medical public de gestionare a situaţiei de urgenţă cauzată de criza COVID-19", punând în pericol finanţarea viitoare a acţiunilor privind stoparea epidemiei de coronavirus. Toate aceste lucruri se întâmplă în condiţiile în care consiliile judeţene şi primăriile sunt cele care au cheltuit cele mai mari sume de bani pentru stoparea epidemiei de coronavirus.

Deşi propunerile formulate de către UNCJR, în urma consultării tuturor consiliilor judeţene din ţară au fost numeroase, în varianta finală a ghidului se regăsesc doar două propuneri, respectiv: acceptarea ca eligibil a parteneriatului dintre autorităţile administraţiei publice locale şi furnizorii publici de servicii de asistenţă socială din judeţ pentru categoriile vulnerabile şi diferenţierea valorii eligibile a proiectului pe tipuri de acţiuni.

De asemenea, în varianta actuală a ghidului este prevăzut ca solicitant eligibil Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru proiecte care vizează unităţile/ instituţiile de învăţământ de stat, rezultând faptul că punctele de vedere formulate de Inspectoratele şcolare, deşi au competenţe şi capacitate administrativă redusă, au avut mai multă greutate în faţa domnului ministru, decât cele ale autorităţilor administraţiei judeţene.

În data de 15.05.2020 Ministerul Fondurilor Europene prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare a lansat apelul "Consolidarea capacităţii sistemului medical public de gestionare a situaţiei de urgenţă cauzată de criza COVID-19".

Principalele tipuri de acţiuni avute în vedere în cadrul apelului de proiecte sunt:

Dotarea unităţilor sanitare publice/unităţilor publice de intervenţie integrată/entităţilor publice implicate în activitatea de transfuzie sanguină cu echipamente şi aparatură medicală, dispozitive medicale şi de protecţie medicală, echipamente pentru transport specializat, echipamente pentru decontaminare şi suport triaj, necesare pentru tratamentul pacienţilor cu infecţie COVID - 19 şi pentru gestionarea situaţiei de urgenţă provocată de criza COVID - 19.

Crearea unor capabilităţi medicale mobile/formaţiuni medicale mobile de diagnostic şi tratament utilizate în combaterea răspândirii COVID-19/ spitale modulare rol 1, 2 şi 3 / containere de logistică medicală, având în vedere evoluţia situaţiei epidemiologice pe teritoriul României şi evaluarea riscului de sănătate publică pentru perioada imediat următoare, care indică o creştere a numărului de persoane infectate şi depăşirea capacităţii unităţilor sanitare.

Dotarea centrelor sociale rezidenţiale pentru categorii vulnerabile (persoane vârstnice/persoane cu dizabilităţi/copii, etc), a unităţilor/instituţiilor de învăţământ de stat cu echipamente de protecţie a personalului în special, dar fără a fi limitate la: combinezon, inclusiv cu glugă şi protecţie încălţăminte, vizieră de protecţie, mănuşi de unică folosinţă, măşti de protecţie, biocide şi materiale de protecţie etc.

Pentru proiecte de tip A, sunt eligibili următorii solicitanţi şi parteneriatele între aceştia:

- Unităţile sanitare publice care asigură asistenţa medicală pacienţilor testaţi pozitiv cu virusul SARS-CoV-2/Unităţile sanitare publice de suport pentru pacienţii testaţi pozitiv sau suspecţi cu virusul SARS-CoV-2 prevăzute în Ordinul ministrului sănătăţii nr. 555 din 3 aprilie 2020;

- Alte unităţi sanitare publice inclusiv unităţi sanitare cu personalitate juridică aferente sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională pentru care Ministerul Sănătăţii stabileşte necesitatea dotării;

- Ministerul Sănătăţii/alte autorităţi publice centrale şi autorităţi publice locale, sau unităţi aflate în subordonarea, coordonarea sau sub autoritatea acestora care au derulat/derulează achiziţii în beneficiul unor unităţi sanitare publice/unităţi publice de intervenţie integrată/entităţilor publice implicate în activitatea de transfuzie sanguină, pentru care Ministerul Sănătăţii stabileşte necesitatea dotării.

Valoarea maximă eligibilă/proiect este de 10 milioane de euro.

Pentru proiecte de tip B, solicitantul eligibil este:

- Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).

Valoarea maximă eligibilă/proiect este de 49 milioane de euro.

- Ministerul Apărării Naţionale în parteneriat cu IGSU.

Valoarea maximă eligibilă/proiect este de 15 milioane de euro.

Pentru proiecte de tip C, solicitanţii eligibili sunt:

- Autorităţile publice locale în parteneriat cu furnizorii publici de servicii de asistenţă socială din judeţ pentru categoriile vulnerabile.

- Primăria Municipiului Bucureşti/autorităţi publice locale aferente sectoarelor Municipiului Bucureşti/ unităţi aflate în subordonarea, coordonarea sau sub autoritatea acestora furnizoare de servicii publice de asistenţă socială pentru categoriile vulnerabile.

- Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru proiecte care vizează unităţile / instituţiile de învăţământ de stat.

Valoarea maximă eligibilă/proiect este de 3 milioane de euro.

Proiectele de tip A şi C vor propune în mod obligatoriu o contribuţie la următorul indicator de realizare imediată: Entităţi publice dotate/sprijinite pentru gestionarea crizei sanitare cauzata de SARS-CoV-2.

Ghidul solicitantului a fost publicat spre consultare publică în data de 15 aprilie 2020 până pe data de 30 aprilie 2020, timp în care au fost făcute propuneri de modificare a documentului din partea Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România.

Biroul de Presă al UNCJR

Primăria Municipiului Călărași a semnat un nou contract de finanțare europeană, în cadrul Axei 4-”Sprijinirea dezvoltării urbane durabile” a Programului Operațional Regional 2014-2020. Este vorba de o valoare a proiectului de 3.631.539,02 lei (aprox. 748.000 Euro), 98% din aceasta fiind finanțare europeană nerambursabilă.

Proiectul ”Reducerea emisiilor de CO2 în zona urbană prin construirea unui terminal intermodal de transport în zona de vest (SIDERCA) a  Municipiului Călăraşi” are ca scop îmbunătățirea transportului local.

Astfel, se vor realiza:

- Construirea unei clădiri administrative, cu o suprafață de 277,5 mp, care să adăpostească pricipalele funcțiuni necesare funcționării unui terminal intermodal

- Construirea a patru peroane

- Amenajarea unei parcări supraterane pentru 37 de autoturisme, 4 locuri autocare și un rastel pentru biciclete

- Amenajarea unui spațiu liber adiacent spațiului de parcare, cu zone verzi, alei, mobilier urban

- Montarea unui sistem IT de control acces proiectat și optimizat special pentru monitorizarea intrărilor și ieșirilor autoturismelor și care să asigure transferul între auto privat și transportul public local, biciclete, mers pe jos.

Perioada de implementare a proiectului este de 28 de luni, iar acesta vine în completarea proiectului cu finanțare europeană de aproximativ 11 milioane de euro, ce vizează modernizarea străzilor București și Prel. București și care include realizarea unei sens giratoriu la ieșirea din oraș, în proximitatea viitorului terminal intermodal de la Siderca.

BIROUL DE PRESĂ

Vă transmitem spre publicare următorul DREPT LA REPLICĂ, în urma apariției articolului cu titlul: ”M. Dulce: Poşta Veche încă nu e gata deşi banii au fost viraţi din bugetul propriu şi nu din cel al Ministerului Dezvoltării”:

• Este regretabil faptul că un consilier local (care are îndatorirea să analizeze și să-și exprime votul în cunoștință de cauză, privind proiectele de hotărâri promovate de executivul Primăriei Călărași), cu funcție de conducere a unei instituții publice, care la rândul ei poate implementa proiecte finanțate din fonduri structurale, fost candidat la funcția de primar al unei reședințe de județ și fost viceprimar coordonator al Direcției Programe și Dezvoltare Locală, nu cunoaște  elemente din „bucătăria internă”a proiectelor cu finanțare europeană. Ne întrebăm cum un fost candidat a putut să-și fundamenteze viziunea pe care a prezentat-o alegătorilor în ceea ce privește atragerea de fonduri europene sau cum un viitor candidat poate să-și fundamenteze aceeași viziune în implementarea celor 20 astfel de proiecte (în curând 29) pe care le implementează Primăria Municipiului Călărași. Să nu cunoști această problematică sau să dezinformezi, cu intenția de a denigra munca actualei echipe condusă de primarul Daniel Ștefan Drăgulin, este foarte grav.
• Proiectul care se adresează monumentului istoric Poșta Veche este implementat de Municipiul Călărași în calitate de beneficiar și este finanțat din Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 prin Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației. Durata contractului de finanțare este cuprinsă între 21.06.2017 și  20.09.2020.
• Clădirea este clasificată ca monument istoric de clasa A conform Ordinului Ministrului Culturii nr. 2828/2015 publicat în Monitorul Oficial nr. 113 bis din 15.02.2016.
• De asemenea, proiectul este avizat din data de 01.06.2016 de către Direcția Patrimoniu Cultural din cadrul Ministerului Culturii.
• Contractul de lucrări a fost semnat în data de 20.07.2018 cu valabilitate de 60 de luni – 24 de luni pentru execuție și 36 de luni pentru garanție.
• Valoarea contractului de finanțare este de 11.563.563,48 lei, inclusiv TVA, din care cofinanțarea care trebuie achitată de catre Municipiul Calarasi este de 231.043,27 lei, inclusiv TVA.
• Fondurile europene din care este finanțat proiectul sunt fonduri structurale și funcţionează, conform unuia dintre principiile UE, pe principiul rambursării: beneficiarul trebuie întâi să realizeze cheltuieli (de exemplu plata facturilor către un contractor pentru bunuri/servicii achiziţionate / lucrări realizate), iar apoi să le solicite spre decontare, pe bază de documente justificative, către Autoritatea de Management (Ministerul care gestioneaza Programul de finanțare respectiv).
• Rambursarea cheltuielilor efectuate în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene se derulează progresiv, pe parcursul implementării proiectului în baza unui Grafic al rambursărilor care este inclus în contractul de finanțare, mecanismul nefiind la alegere.
• Rambursarea cheltuielilor eligibile efectuate de către Beneficiar, în baza contractului  de finanțare, reprezintă plata efectuată de Minister, în baza unei Cereri de Rambursare și a documentelor justificative aferente acesteia, transmisă de Beneficiar și autorizată de Autoritatea de Management.
• În toate proiectele pe care le implementează Municipiul Călărași funcționează același mecanism, valabil, de altfel, din anul 2007, când România a devenit stat membru al UE . Ideea promovată în articol era aplicabilă până acum 13 ani cand proiectele se finanțau din fonduri de pre-aderare (PHARE, SAPARD,etc) și mecanismul era diferit: după semnarea contractului de finanțare beneficiarul primea în cont suma aprobată și cheltuită din aceasta pentru implementarea proiectului.
• Până în prezent, în cadrul proiectului au fost depuse 5 cereri de rambursare pentru valoarea totală cheltuită de 7.468.140,61 lei, fiind rambursați ÎN TOTALITATE (98%) – nicio sumă nu a fost considerată neeligibilă, ca dovadă a implementarii corecte a proiectului.
• Pentru asigurarea fluxului de numerar necesar atât investițiilor propuse în bugetul local, cât și a celor din proiectele europene pe care le implementează, Primăria Municipiului Călărași a contractat un împrumut din care face plățile necesare implementării acestor proiecte, utilizându-le în scopul dezvoltării, împrumutul fiind o sursă de finanțare alternativă și uzitată de către toate entitățile care sunt implicate în activități de dezvoltare, fiind chiar o sursă complementară recomandată de către specialiști și pentru care se optează în procesul dezvoltării economico-sociale.

BIROUL DE PRESĂ

Preşedintele CJ Călăraşi, Vasile Iliuţă s-a întâlnit miercuri cu patronul echipei de fotbal, Mostiştea Ulmu, Vasile Târşolea, discuţiile vizând posibilitatea formaţiei de liga a 3-a ce va participa la barajul de promovare în L2 să dispute meciurile considerate pe teren propriu în cazul în care va se va impune în faţa ialomiţenilor de la Unirea Slobozia.

“Astăzi a avut loc o întâlnire între președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, și patronul echipei Mostiștea Ulmu, Vasile Tîrșolea. Discuțiile s-au axat în special pe susținerea echipei din comuna Ulmu ca aceasta să-și susțină meciurile de pe teren propriu pe arena Ion Comșa din Călărași. Președintele CJ și-a dat acordul și a susținut ca echipa de pe malul Mostiștei să joace la Călărași. "Îi mulțumim domnului Vasile Tîrșolea pentru investițiile pe care domnia sa le face în județul nostru pentru promovarea Sportului de performanță și îl asigur de tot sprijinul nostru și al echipei noastre de la Consiliul Judeţean".

Vasile Tîrșolea a declarat: "Eu am spus că vrem ca meciurile noastre să le jucam la Călărași. Chiar dacă este o echipa privată, Ulmu aparține județului. Am găsit înțelegere dar și susținere din partea Consiliului Județean.", se arată într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a Consiliului Judeţean.

La discuţii au mai fost prezenţi Cristi Zanfir, preşedinte CD al Dunării Călăraşi şi Florin Brişan, fost preşedinte executive al grupării de la malul Borcei, în prezent consilier în cadrul CJ Călăraşi.

Preşedintele Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) SC EcoAqua SA Călăraşi a reacţionat imediat după ce conducerea Primăriei municipiului Călăraşi a menţionat prin intermediul unui comunicat de presă că “Municipiul Călărași, în calitate de acționar al EcoAqua SA, a transmis luni, 18 mai 2020, către Registrul Comerțului, o Cerere de intervenție privind respingerea înscrierii a mențiunilor depusă de EcoAqua în sensul modificării actului constitutiv al acestei societăți, precum și a revocării administratorilor și numirii noilor administratori.”

“Domnul Drăgulin își dovedește încă o dată incompetența de care dă dovadă și își permite să transmită în spațiul public dezinformări tipice caracterului dumnealui. După ce a girat creșterea prețului la apă, primarul Drăgulin se opune cu vehemență deciziei de revocare  a Consiliului de administrație al SC EcoAqua, o structură cu o gândire  falimentară pentru operatorul de apă și pentru comunitate.” a declarat Eduard Grama, reprezentantul CJ Călăraşi, acţionar majoritar, în AGA care a continuat “Așa zisă cerere de intervenție depusă de Drăgulin la ONRC Călărași reprezintă în realitate ținerea cu dinții de niște funcții bune doar pentru decizii cu miros personal-financiar.”Vorbim de același Drăgulin care mărește tariful la apă, dar nu găsește soluții pentru remedierea deficiențelor din interiorul societății și nu respectă prin calitatea serviciilor locuitorii municipiului. Îl rugăm respectuos pe domnul primar să explice călărășenilor cât de implicat administrativ, nu financiar, este în activitatea EcoAqua, de ce avem pretul cel mai mare la apă, de ce gurile de canalizare degajă un miros greu de suportat și de ce se sparg țevile subterane "modernizate" nu mai departe de anul 2016.”

Grama se aşteaptă la “contre” din partea primarului sub forma unor “plângeri” adresate instituţiilor abilitate, dând asigurări călărăşenilor că noul Consiliu de Administraţie al operatorului regional de apă şi canal îşi va desfăşura activitatea în direcţia identificării celor mai bune decizii atât în favoarea lor cât şi a societăţii. “V-am adresat câteva întrebări pertinente, domnule primar. După ce ne veți răspunde, ne putem "duela" în plângeri către instituțiile statului, așa cum vă place în ultima vreme. Până atunci, indiferent de câte documente fabrică Drăgulin şi acoliţii săi, îi asigurăm pe cetăţenii municipiului Călăraşi că noul CA al EcoAqua funcţionează şi va lua cele mai bune decizii pentru ei.” a mai precizat Eduard Grama, preşedintele AGA a SC EcoAqua SA Călăraşi.