Primarul comunei Grădiştea, Constantin Corbu a avut ideea înfiinţării Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitare Dunărea Sud Gaze la care au aderat 10 UAT-uri şi Consiliul Judeţean, obiectivul primordial constituindu-l înfiinţarea sistemului de distribuție de gaze naturale în unitățile administrativ teritoriale membre și dezvoltarea rețelei de transport de gaze naturale pe raza de competență a acestora.
În interviul de mai jos, primarul Corbu vorbeşte şi despre realizările din acest an, subliniind şi greutăţile pe care le întâmpină în derularea proiectelor de infrastructură.
Domnule primar, aţi avut iniţiativa de a înfiinţa o Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară Dunărea Gaze Sud. Aşa cum spunea şi preşedintele Consiliului Judeţean, sunteţi omul care a reuşit să aducă la aceeaşi masă reprezentanţii a 10 primării plus Consiliul Judeţean.
Am avut o discuţie în urmă cu 4 luni, la Mănăstirea, cu primarul Iancu şi vorbeam despre lipsa de oportunitate a afacerilor pe zona asta şi îi spuneam că cel mai bine ar fi să avem gaze ca să putem să echilibrăm satul cu oraşul, să se dezvolte economic şi zona rurală. Eu am avut o expresie atunci, că în zona Grădiştea – Olteniţa, Dunărea o ţinem degeaba. Decât ca hotar, nu se desfăşoară absolut nimic pe acestă zonă. Fiind zonă de sud, specifică Luncii Dunării, unde toate oraşele până la Drobeta Turnu Severin şi toată zona sunt mai sărace, am luat decizia atunci, într-o discuţie privată, să încecăm să alimentăm şi noi comunele acestea cu gaze.
A trecut o perioadă, am început să iau legătura cu directorul ANRE pe linia gazelor, cu politicieni care la nivel înalt au spus că este posibil să facem acest proiect şi că încearcă să ne sprijine, bineînţeles conform legii. Am mers şi la Consiliul Judeţean şi am avut o discuţie de principiu cu preşedintele Vasile Iliuţă întrebându-l dacă este dispus să participe la această asociaţie de alimentare cu gaze.
Discuţia era determinată de documentele pe care le-am primit de la un consilier al CJ Maramureş, care au implementat şi au constituit şi ei o astfel de Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară.
Oamenii au fost de cuvânt, ne-au trimis toată documentaţia pe care au făcut-o şi după acel model am trecut şi eu la identificarea de soluţii.
M-am dus prima dată cu comunele Cuza Vodă, Grădiştea, până la Ulmeni. Preşedintele Consiliului Judeţean a spus că este bine să extindem acest sistem, pentru mai multe comune. Am spus că este firesc ca şi celelalte comune să poată adera la acest proiect numai că în România, ducându-te pe un judeţ întreg nu ştiu ce şanse sunt şi care sunt oportunităţile unor zone pentru a avea gaze.
Şi atunci am stabilit să găsim un punct de legătură şi pentru zona DN3, adică Dragoş Vodă, Dor Mărunt, Dragalina şi din această cauză ne-am dus până la punctul terminal Vîlcelele. De aceea am introdus şi Vîlcelele, şi Independenţa, care şi ea prin intermediul lacului Gălăţui este tot o comună aferentă zonei Dunării şi am luat decizia să introducem 10 comune.
După această discuţie am contactat primarii şi i-am întrebat dacă sunt de acord să adere.
Cu greutăţile care sunt apărute când lucrezi cu primarii, unii mai rapid, alţii mai târziu, am reuşit să iau acordul vebal al lor.
După aceea, datorită primarului interimar de la Ulmeni, a avut loc o întâlnire cu consilierul ministrului economiei pe această acţiune, alimentare cu gaze în zona rurală.
Acolo am fost prezenţi cei 10 primari cât şi primarii de la Plătăreşti, Mitreni şi Curcani care au proiecte proprii de alimentare cu gaze.
Consilierul ministrului economiei ne-a spus de noile reglementări care vor veni pentru alimentarea cu gaze dând posibilitatea UAT-urilor să se ocupe de asta. Ne-a dat asigurări în faţa tuturor că dacă depunem şi facem Studiul de Fezabilitate, acesta poate să fie aprobat de Ministerul Economiei şi într-un an de zile să ne apucăm de treabă. Plecând de acolo, am iniţiat personal o scrisoare de intenţie în numele meu, al Primăriei Grădiştea, şi al celorlalte 9 primării, am depus-o cu număr de înregistrare la Consiliul Judeţean şi am aşteptat să se dea o hotărâre ca judeţul prin Consiliul Judeţean să fie de acord să facă parte din această Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară. Am aşteptat cu interes să apară Proiectul de hotărâre în şedinţa CJ. Prin Marius Fulga cu care am colaborat, şi îi mulţumesc pentru că este preocupat, s-a depus Proiectul de Hotărâre, s-a dat hotărârea, s-a aprobat în unanimitate, şi după aceea primind hotărârea de la CJ am transmis proiecte de hotărâri, tot prin intermediul domnului Fulga către toate cele 10 primării care au recomandarea de la mine ca într-un timp foarte scurt să emite HCL-uri. Eu am vineri la ora 16.00, Independenţa are astăzi (n.r. miercuri, 3 octombrie), Cuza Vodă are marţi, i-am luat pe fiecare la rând şi mi-au spus că într-un termen foarte scurt vor da aceste hotărâri.
După ce hotărârile se vor aduna la Consiliul Judeţean se trece la celelalte faze: să stabilim sediul asociaţiei, modul în care se va face achiziţia publică pentru SF. După ce se face SF-ul, ştiţi foarte bine că el se depune spre aprobare la Ministerul Economiei cu avizul A.N.R.E şi apoi se va face Proiectul Tehnic (PT). Deci din acel moment lucrurile vor pleca de la noi o perioadă către Ministerul Economiei şi apoi se vor întoarce prin punerea în aplicare a proiectului.
Nu stabilim noi din ce reţea vom fi alimentaţi, va stabili Ministerul Economiei şi A.N.R.E-ul.
Cred că este un pas şi dacă nu-l făceam nu era bine, mai bine îl facem cu speranţa că îl vom implementa.
Cu noile reglementări legislative avem posibilitatea să îl implementăm, să devenim noi Serviciul Public de alimentare cu gaze al UAT-urilor, sau un serviciu, din punctul meu de vedere mult mai sănătos, al celor 10. Poţi să dai acest serviciu şi în concesiune, deci posibilităţile sunt multiple.
Există discuţii pro şi contra dar nu la nivelul atât de puternic că nu se vor racorda la gaze. Eu cred că se vor racorda la gaze, un element care poate să schimbe natura economică, socială şi de bunăstare a acestei zone.
Oamenii întotdeauna sunt reticenţi pentru că va cost scump, aşa a fost şi în Călăraşi când s-au băgat gaze în cartierele din zona Pieţei Mari când era 100 de milioane lei vechi la bloc de fiecare familie, pe urmă a scăzut la 40 de milioane, au văzut utilitatea gazului şi acum nu mai poate să renunţe la el.
Dar şi pentru dezvoltarea economică, pentru dezvoltare de fabrici, pentru uscătoare în FNC-uri, pentru fabrici de pâine şi la ţară, care să folosească aceeaşi sursă de energie ca şi la oraş, să nu mai venim, să zicem, să ne agăţăm de oraş.
Mă voi ocupa peronal pentru a duce la bun sfârşit acest proiect. În momentul în care „Doamne fereşte!”, nu se finalizează acest proiect, bineînţeles că voi spune şi de ce. Dar am fost plăcut impresionat pentru că în Consiliul Judeţean s-a votat în unanimitate acest proiect.
În altă ordine de idei, aş vrea să vă întreb dacă mergeţi la referendum?
Merg la referendum din datoria pe care o am ca cetăţean şi primar. Nu mi se pare o idee deosebită referendumul deoarece avem Codul Civil care defineşte foarte clar ce este căsătoria şi ştim un singur lucru, că nu se pot naşte copii decât din relaţia dintre un bărbat şi o femeie. Dar poporul va decide. Important este să se ţină cont de ceea ce iese la acest referendum dacă se va întruni cvorumul şi să nu se întâmple ca la referendumul din 2009 când poporul a votat ceva şi nu s-a pus în aplicare. Bineînţeles că vom merge!
Ne apropiem şi de finalul anului, 9 luni s-au scurs, cum evaluaţi activitatea desfăşurată până acum?
Activitatea desfăşurată a fost concentrată în mare parte tot pe proiecte cu fonduri naţionale şi europene şi pe proiecte din bugetul propriu. Sunt dezamăgit de această perioadă foarte lungă pe care o cosumăm pentru a pune în aplicare un proiect, pentru a începe lucrările.
Deci s-a spus că s-a simplificat Legea achiziţiilor publice, dar nu o văd. Prin sistemul SEAP vin şi firme care ofertează cu sume mici şi apoi nu reuşesc să-şi facă treaba.
Am o situaţie la Şcoala Rasa de 2,3 milioane lei unde constructorul nu este în grafic, nu poate să realizeze graficul de eşalonare al lucrărilor. Nu a reuşit din iulie, după 7 să facă nicio fază astfel încât să depună Situaţie lucrări şi cu acest obiectiv să începem să atragem bani de la Guvernul României pentru a plăti construtorul.
În rest, aşteptăm în continuare pentru Căminul Cultural, se spune că s-a făcut achiziţia publică, că au fost 4 participanţi dar văd că nu apare nimeni în curte.
Nu mai putem să echilibrăm partea de cofinanţare pe care o punem noi, cu partea venită de la guvern pentru unele obiective.
Ceea ce mă bucură este faptul că pe fondurile europene, pe AFIR, am obţinut de la Fondul de garantare avans, deci pentru canalizare şi potabilizarea apei deja am obţinut avans. Iar acum interesant este că reprezentanţii fondului de garantare, în cazul meu pentru pistă de ciclişti şi teren multifuncţional de sport, vin în teritoriu, vin la comună.
Nu a fost cazul la noi să ne îndrume dar au fost aici, am stat de vorbă, au luat scrisoarea de garanţie... Adică vine şi o ia, o duce şi o rezolvă. Un lucru bun când conducerea centrală sau instituţiile statului coboară în teritoriu pentru a sprijini şi chiar dânşii exprimă, sunt unele primării care nu pot face eceste documente pentru că nu au cu cine.
În rest, avem situaţia de a reautoriza platformele de gunoi de grajd pentru că am depus un proiect şi vom obţine toate utilajele necesare administrării platformelor de gunoi de grajd, prin proiectul făcut în 2005 cu protecţia nutrienţilor în agricultură şi investim şi acolo.
Elementul zilei de astăzi pesta porcină, această îngrijorare a cetăţeanului, această lipsă de încredere şi această neglijenţă a omului care doreşte să-i păzească altcineva de peste porcină, el însuşi în gospodăria proprie neluând măsurile minim necesare.
Câte focare aveţi?
Avem 3 focare declarate, două în satul Cuneşti şi unul în satul Grădiştea. Să sperăm că ele nu se vor mai extinde astfel încât să ajungem la omorârea tuturor porcilor. Asta se va întâmpla numai în cazul în care apar foarte multe focare. Era firesc, dar astea sunt posibilităţile, ca atunci când te duci să-i omori porcul să ai şi un talon valoric şi să i-l dai, dându-i încredere cetăţeanului că va fi despăgubit. Sunt discuţii la tv, pro şi contra, unele adevărate, altele false, şi oamenii intră foarte uşor în panică pentru că este vorba de cel mai important animal crescut în gospodăria românului. România cred că s-ar putea hrăni numai din ce cresc cetăţenii în curte. Îi iei animalul care îţi dă şi grăsime să prăjeşti cartofii, păr să-ţi faci pensule, piele să-ţi faci opinci, este un animal foarte bun pentru curtea omului.
Dar cred că anul acesta se va face Crăciunul mai devreme. Oamenii au intrat în panică, şi-au tăiat porci, şi-au cumpărat lăzi frigorifice... Această panică a determinat şi împrăştierea bolii pentru că boala a venit, au început să taie porcii, au dat la X în satul cutare, în satul Y, a dat porcii vii, şi i-a dus acasă... s-au luat pe chilipir... Noi nu ştim ce se întâmplă în toată masa de circulaţie a oamenilor. Am avut situaţii în care am fost acasă şi ne-au spus să nu au porci, după aceea am postat pe site-ul primăriei să vină să-şi declare porcii că altfel nu iau subvenţie. Ne-am trezit cu cetăţeni care afirmaseră că nu au porci că au venit şi au declarat porcii. Am căutat pe toate liniile să-i ajutăm numai că nu înţeleg. Nu ştiu pe cine cred, decât faptul împlinit îi determină să creadă. Noi îi ajutăm în continuare, venim în sprijinul lor. Am cheltuit o grămadă de bani pe care nu ştim cine ni-i dă, prin planul de măsuri şi vom vedea. Deci nu am mulţumire pentru acest aspect care s-a întâmplat în România.
Mulţumesc.
