Oraşele mici ar putea fi primele care vor pune lacătul pe activităţile din administraţia publică locală

Oraşele mici ar putea fi primele care vor pune lacătul pe activităţile din administraţia publică locală

Asociaţia Oraşelor din România (AOR) a organizat ieri, miercuri, 03.06.2020, o videoconferinţă la care au participat peste 50 de primari şi specialişti din primăriile de oraşe. Principalul obiectiv al acestei întâlniri online a fost identificarea problemelor cu care se confruntă autorităţile administraţiei publice din unităţile administrativ-teritoriale cu statut de oraş.

În urma discuţiilor, Asociaţia Oraşelor îşi declară public îngrijorarea faţă de situaţia financiară actuală a administraţiei publice locale, aflată într-un moment excepţional, ca urmare a efectelor pandemiei de COVID-19 şi a lipsei de dialog din partea Ministerului de Finanţe.

Estimările făcute de Asociaţia Oraşelor din România privind scăderea gradului de încasare la nivel local s-au dovedit corecte, iar, din analiza situaţiei gradului de colectare a impozitelor şi taxelor locale, reiese clar o situaţie disperată pentru administraţia locală de la nivelul oraşelor mici, care, în curând, nu vor mai dispune de fonduri.

Cu o scădere de peste 25% a sumelor încasate din impozitele şi taxele locale faţă de anul trecut şi a încasărilor din impozitul pe venit raportate la sumele planificate la începutul anului, unele oraşe au ajuns să nu-şi mai plătească asigurările sociale şi pe cele de sănătate sau impozitele aferente salariilor, au renunţat la minimele construcţii privind infrastructura edilitar-urbană, existând pericolul să nu-şi mai poată susţine utilităţile vitale pentru comunitate, precum iluminatul public. În lipsa unor măsuri clare, articulate, venite din partea Ministerului Finanţelor, multe dintre oraşele mici nu vor mai avea bani pentru o bună funcţionare a şcolilor, spitalelor şi a altor servicii care deservesc, pe lângă locuitorii proprii, şi locuitorii comunelor învecinate.

Ţinând cont de faptul că, din cauza situaţiei dramatice prin care trecem, creată de pandemia de COVID-19, care ne-a crescut cheltuielile, dar şi a neînţelegerii dificultăţilor cu care ne confruntăm, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale vor suferi scăderi semnificative, care nu vor putea fi compensate prin măsurile pe care le pot lua autorităţile administraţiei publice locale, primarii de oraşe îşi sporesc îngrijorarea că nu vor putea să îşi îndeplinească atribuţiile prevăzute de Constituţie şi legile în vigoare, fiind atât într-o dificultate vizibilă privind asigurarea funcţionării, cât şi în imposibilitatea de a finaliza proiectele începute şi, mai ales, a iniţierii altor proiecte.

Prin urmare, Asociaţia Oraşelor din România (AOR) îi solicită ministrului Florin Cîţu să facă, cât mai rapid, o rectificare de buget în care să cuprindă următoarele măsuri:

  1. Repartizarea de către Ministerul Finanţelor Publice către unităţile administrativ-teritoriale a unor sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată şi/sau din alte surse, care să asigure sumele rezultate la începutul anului, ca urmare a mecanismului de alocare şi a celui de echilibrare a bugetelor locale, prin modelul de calcul prevăzut de Legea 5/2020.
  2. Asigurarea unui buget minim de 2.000 mii lei/comună/an, 6.000 mii lei/oraş/an şi 12.000 mii lei/municipiu/an.
  3. Alocarea pentru unităţile administrativ-teritoriale care organizează şi asigură funcţionarea unor servicii publice de diversitate, mărime şi complexitate sporite, care deservesc, pe lângă locuitorii acestor UAT-uri şi locuitorii din comunele învecinate (licee; spitale; creşe; servicii de evidenţă informatizată a persoanei; centre permanente pentru persoane în vârstă şi alte servicii sociale; poliţie locală ş.a.) a unor sume suplimentare, între 200 şi 300 lei/locuitor/an, în funcţie de numărul categoriilor de servicii pe care le finanţează.
  4. Susţinerea de către bugetul de stat a sumelor necesare pentru cofinanţarea cheltuielilor eligibile şi a celor neeligibile în cazul proiectelor admise la finanţare cu fonduri externe nerambursabile şi stabilirea unui mecanism de atribuire a acestor sume către unităţile administrativ-teritoriale, care să asigure avansuri la semnarea contractului de finanţare, urmând ca restituirea integrală a diferenţei rămase să se facă după finalizarea implementării proiectelor.
  5. Decontarea imediată a tuturor cheltuielilor generate de pandemia de COVID-19.

6 Creşterea la 90% a cotei de finanţare a drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav acordate în baza prevederilor art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

  1. Pentru secţiunea de dezvoltare a bugetelor locale, pe lângă fondurile puse la dispoziţie de UE şi prin alte finanţări, se vor folosi, în principal, împrumuturile rambursabile care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, cu luarea următoarelor măsuri:
  2. a) creşterea până la 35% a gradului de îndatorare a unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, stabilit conform legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale;
  3. b) suplimentarea limitelor privind tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează să fie contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în anul 2020, cu suma de 1.000 milioane lei.

Situaţia dificilă cu care se confruntă multe dintre oraşele mici şi mijlocii nu va putea fi depăşită fără un dialog real între conducerea Asociaţiei Oraşelor din România şi Ministrul Finanţelor Publice, care să analizeze şi să pună în practică măsurile propuse de AOR, formulate în baza realităţii din comunităţile locale, retransmise ministerului prin numeroase adrese oficiale.

COMPARTIMENTUL DE COMUNICARE AOR

În curând, o nouă intersecție semaforizată în municipiul Călărași!

În curând, o nouă intersecție semaforizată în municipiul Călărași!

Modernizarea străzii Grivița prevede și semaforizarea intersecției cu strada Eroilor. Zilele acestea, semafoarele sunt în teste, urmează corelarea lor cu cele din intersecția București-Eroilor. Diagrama de funcționare a celor două semafoare este deja transmisă către Serviciul Poliției Rutiere.

Tronsonul Cuza-Vodă-Pompieri al străzii Grivița va fi finalizat (trotuare, instalații electrice, turnare strat asfalt de uzură) în câteva săptămâni!

Reamintim călărășenilor faptul că Primăria Municipiului Călărași va semaforiza, cu ajutorul fondurilor europene, alte 17 intersecții din oraș, prin proiectul de management inteligent al traficului, care se ridică la o valoare de circa 3,5 milioane de euro.

Sursa Facebook Primăria Municipiului Călăraşi

Primăria Călăraşi / Peste 1,1 milioane lei, suma alocată din împrumuturi pentru finanţarea unor obiective, în primul trimestru al anului!

Primăria Călăraşi / Peste 1,1 milioane lei, suma alocată din împrumuturi pentru finanţarea unor obiective, în primul trimestru al anului!

Şi în acest an, Executivul Primăriei Călăraşi a apelat la împrumuturi bancare pentru finanţarea unor obiective de investiţii. Aşa se face că la finele primului trimestru, potrivit execuţiei bugetare votate săptămâna trecută, suma utilizată din împrumuturi a fost de 1.138.097 lei.

Cea mai mare parte, de 428.009,17 lei a fost virată în contul constructorului care se ocupă de reţeaua de canalizare pluvială de pe strada Locomotivei. În mod normal, proiectul ar trebui finalizat la finele lunii octombrie.

Pentru obiectivul vizând „Modernizare străzi în Cartierul Mircea Vodă – Lot 1”, finanţat prin PNDL, s-a alocat în primul trimestru suma de 365.989,90 lei.

O sumă „apreciabilă” a fost direcţionată şi spre obiectivul Construire Grădiniţă cu 8 grupe, finanţat de asemenea prin PNDL, în cuantum de 248.868,73 lei.

De subliniat că în perioada cuprinsă între 1 ianuarie şi 31 martie, Primăria nu a virat nici măcar 1 leu în modernizarea străzii Griviţa, respectiv a amenajării Pieţii Unirii (Centrale), aflată în continuare în stadiul de ...ruină.

Iată mai jos lista completă a obiectivelor de investiţii pentru care s-a alocat de-a lungul primului trimestru suma de  1.138.097 lei, provenită exclusiv din împrumuturi bancare (CEC şi BCR)

Obiective de investiţii

  1. Construire Grădiniţă cu 8 grupe: 248.868,73 lei
  2. Reţea alimentare cu apă şi canalizare pluvială strada Pescăruş, tronson cuprins între strada Panduri şi strada General Constantin Pantazi: 3.734,21 lei
  3. Execuţie reţea canalizare pluvială strada Locomotivei: 428.009,17 lei
  4. Proiect tehnic+ Execuţie reţea canalizare menajeră şi pluvială Cartier Măgureni: 74.149,86 lei
  5. Modernizare străzi în cartierul Mircea Vodă – Lot 1: 365.989,90 lei
  6. Proiectare şi execuţie, reabilitare şi modernizare strada Griviţa: 0 lei
  7. Promovarea incluziunii sociale prin înfiinţarea unui Club al Pescarilor Dunăreni, din Municipiul Călăraşi, POPAM 2014 – 2020: 833 lei
  8. Reabilitarea termică a Şcolii Gimnaziale Tudor Vladimirescu Călăraşi, POR 2014 – 2020: 3.927,00 lei
  9. Reabilitare termică a Grădiniţei cu program prelungir Ţara Copilăriei Călăraşi, POR 2014 – 2020: 2.934,54 lei
  10. Reabilitarea termică a Liceului Teoretic Mihai Eminescu Călăraşi, POR 2014 – 2020: 2.765,56 lei
  11. Sistem integrat pentru simplificare proceduri administrative şi reducerea birocraţiei la nivelul municipiului Călăraşi POCA 2014 – 2020: 6.884,99 lei
  12. Lucrări de amenajare a Piaţa Unirii (Piaţa Centrală) din Municipiul Călăraşi: 0 lei

Total: 1.138.097 lei

Călăraşi / Primăria a încheiat primul trimestru cu un excedent de circa 2 milioane de lei

Călăraşi / Primăria a încheiat primul trimestru cu un excedent de circa 2 milioane de lei

După primele 3 luni ale anului, Primăria Călăraşi „a raportat” un excedent bugetar de 1.980.390 lei la care se adaugă şi excdentul neutilizat din anul precedent în cuantum de 5.229.061 lei

Veniturile bugetului local – secţiunea de funcţionare, s-au cifrat la 34.837.094 lei. Veniturile reprezentând secţiunea de dezvoltare, au însumat 1.167.956 lei, rezultând per total venituri de 36.005.050 lei.

În primele 3 luni, călărăşenii au plătit impozite şi taxe pe clădiri în valoare de 5.491.096 lei (61,11%), faţă de un nivel prognozat de 8.985.040 lei.

În ceea ce priveşte impozitul pe teren, s-a încasat suma de 1.873.418 (41,28%) lei faţă de nivelul prognozat de 4.538.000 lei

În ceea ce priveşte cheltuielile, acestea s-au cifrat la 34.024.659 lei din care pentru secţiunea de funcţionare – 33.242.122 lei şi pentru secţiunea de dezvoltare – 782.538 lei.

În ceea ce priveşte bugetul instituţiilor finanţate din venituri proprii şi subvenţii de la buget local, acesta se prezintă astfel:

Venituri extrabugetare, la 31 martie: 1.138.097 lei

Cheltuieli extrabugetare: 959.155 lei

În primul trimestru, Executivul a tras şi a utilizat suma de 1.138.097 lei.

Primăria Călăraşi / 17,5 milioane lei, bani din împrumuturi pentru realizarea unor obiective de investiţii în 2019

Primăria Călăraşi / 17,5 milioane lei, bani din împrumuturi pentru realizarea unor obiective de investiţii în 2019

17.514.139,06 lei (puţin peste 175 de miliarde de lei vechi!) a fost până la urmă suma totală cheltuită, în 2019, din împrumuturi bancare de către Executivul Primăriei Călăraşi pentru realizarea unor obiective de investiţii, deşi iniţial fusese prevăzută în buget o sumă ceva mai mică, de 13.440.000 lei.

Cea mai mare parte, 5.347.786,64 lei, a fost utilizată pentru restaurarea Poştei Vechi, proiect finanţat prin fonduri europene în cadrul POR 2014 – 2020. Pentru modernizarea B-dului N. Titulescu, un proiect de suflet al actualului Executiv, a fost necesară suma de 4.434.099,02 lei iar pentru modernizarea unor străzi din municipiu, 4.432.310,57 lei.

Un alt proiect finanţat în întregine din împrumuturi, la fel de „drag” Executivului este „Proiectare şi execuţie, reabilitare şi modernizare strada Griviţa” pentru care anul trecut s-a cheltuit suma de 2.446.434,01 lei.

Cea mai mică sumă, de 18.265,04 lei, a fost cheltuită pentru obiectivul de investiţii „Execuţie reţea canalizare pluvială Str. Locomotivei”. În ritmul acesta de finanţare, canalizarea de pe Locomtivei ar putea fi realizată în ani...lumină.

Dar iată mai jos lista completă a obiectivele de investiţii bugetate din fonduri provenind din împrumuturi bancare (BCR şi CEC)

  1. Construire Grădiniţă cu 8 grupe: 140.019,99 lei
  2. Documentaţie şi execuţie Amenajare peisagistică şi modernizare B-dul Nicolae Titulescu între str. Cornişei şi str. Locomotivei: 4.434.099,02 lei
  3. Reţea alimentare cu apă şi canalizare pluvială strada Pescăruş, tronson cuprins între strada Panduri şi srada General Constantin Pantazi: 25.846,80 lei
  4. Execuţie reţea canalizare pluvială strada Locomotivei: 18.265, 04 lei
  5. Proiect tehnic+ Execuţie reţea canalizare menajeră şi pluvială Cartier Măgureni: 185.326,19 lei
  6. Modernizare străzi în cartierul Mircea Vodă: 484.070,80 lei
  7. Proiectare şi execuţie, reabilitare şi modernizare strada Griviţa: 2.446.434,01 lei
  8. Modernizare străzi în municipiul Călăraşi: 4.432.310,57 lei
  9. Dezvoltarea patrimoniului cultural prin restaurarea monumentului istoric Poşta Veche din municipiul Călăraşi, POR 2014 – 2020: 5.347.786,64 lei

Total: 17.514.159,06 lei

Ce repede se cheltuie banii şi tot n-au reuşit măcar să finalizeze vreunul!

Free Joomla templates by Ltheme