La alegerile locale din 5 iunie, Constantin Corbu a obţinut al doilea mandat de primar fiind votat de un număr considerabil de cetăţeni. De atunci şi până acum, lucrurile în comună n-au stagnat. Despre ce este vorba? Vă invităm să parcurgeţi interviul de mai jos.Domnule Corbu, s-au scurs circa 4 luni de la obţinerea celui de-al doilea mandat de primar. Ce ar trebui să reţinem din această perioadă în ceea ce vă priveşte?
Ar trebui să reţinem că unii au preferat continuitatea şi era firesc, şi mă refer aici la depunerea proiectelor europene, a proiectelor naţionale, atâtea cât au avut deschise sesiuni şi împrospătarea administraţiei, învăţarea cetăţeanului cu legea, cu lucrurile făcute cum trebuie.
La Grădiştea, am început acum o acţiune de gospodărire comunală. S-a dat deja o Hotărâre pentru a stabili regulile de igienizare a comunei. Insist şi prin intermediul ziarului dumneavoastră la cetăţenii din Grădiştea să înţeleagă că trebuie să facem curat împreună, că trebuie să încheie contracte. Aici vreau să menţionez clar, cu firma de salubritate S.C. Salubris Gălăţui care este parte în Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Salubris Gălăţui, deci nu este o firmă, aşa cum se bârfeşte, pe care a adus-o Corbu de undeva şi că i-a dat un contract fără să facă licitaţie. Deci este o firmă a unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară, creată în acest scop, de salubrizare a comunei. Acest contract va ţine până când operatorul regional ADI Ecomanagement Salubris, la nivelul judeţului Călăraşi va începe să opereze, să ia gunoiul şi să-l ducă la platforma de gunoi pentru selectare, la Ciocăneşti. Din acel moment se va considera că UAT-urile din judeţul Călăraşi care dau gunoiul la operatorul în cadrul ADI Ecomanagement Salubris care va face colectarea selectivă şi atunci nu vom intra sub incidenţa Legii 211/2011. Raportările referitoare la cantităţile de gunoi care trebuie date spre Agenţia de Mediu vor fi reale pentru că vom lua cantităţile predate de la operator şi nu vom mai fi nevoiţi să plătim 100 de lei pe tonă pentru gunoiul necolectat selectiv.
Miercuri, 12 octombrie a avut loc la Călăraşi o şedinţă referitoare la acest lucru. Din păcate sistemul implementat, acum 10 ani la nivelul CJ a fost făcut cu colectarea gunoiului la nişte containere care sunt la distanţe destul de mari faţă de locuinţele unor cetăţeni. Deci trebuie să se ducă o bătrână, un bătrân sau un copil la 200 m la un container să arunce gunoiul, ceea ce crează o problemă pentru desfăşurarea vieţii la ţară. Şi acum, directorul Ecomanagement Salubris a avut o discuţie împreună cu preşedintele CJ la nivelul Ministerului Mediului unde a propus ca această colectare la container să se transforme în ceea ce există astăzi la Grădiştea, colectarea uşă de uşă, adică la pubela personală a cetăţeanului. Să vină maşina, să ia pubela şi să ducă gunoiul acolo unde trebuie. Bineînţeles că mai sunt discuţii referitoare la modul în care se face plata acestui serviciu public. Au fost primării care acum 10 ani au acceptat taxa, cum este Grădiştea, În ceea ce priveşte poziţia noastră, tariful, considerăm că prestarea de serviciu se face cu cel căruia îi prestezi serviciul în schimbul unei sume de bani şi a unui contract.
Dorinţa mea este, şi mă voi ţine de ea indiferent dacă în ultima instanţă voi atribui şi amenzi, chiar am creat tot cadrul pentru a se duce la îndeplinire igienizarea, este să fac curat. Comuna Grădiştea să arate şi din punct de vedere al protecţiei mediului, al igienei, aşa cum arată orice comună care se respectă.
Câte contracte aţi reuşit să încheiaţi?
În două săptămâni, am reuşit să încheiem 864 de contracte, dintr-un total de 1600, comparativ cu numărul de 123 de contracte care au fost încheiate până acum. Deci cetăţenii au răspuns, bineînţeles că mai există acea muncă, între administraţie şi cetăţean, de convingere, să-i explici acestuia ce înseamnă gunoiul menajer, ce înseamnă gunoiul de grajd, să-i explici că în afară de aceste două tipuri de gunoi mai există şi deşeuri rezultate din construcţii şi demolări. Toate acestea sunt elemente distincte, ele au rolul şi drumul lor şi trebuie foarte bine puse la punct.
„Grădiniţa Cuneşti va fi extinsă”
Proiectul privind asfaltarea a fost finalizat?
Da, rămânând de executat, dar există în custodie, dalele de beton pentru rigolele carosabile, acele rigole transversale la limita cu drumul judeţean pentru a opri eventualele ape pluviale care vin după drumul comunal şi ar putea să intre pe drumul naţional şi eventual să creeze acel fenomen numit acvaplanare.
Dacă nu mă înşel veţi începe un proces de reabilitate al grădiniţei din satul Cuneşti.
Da, prin Ordin de ministru am obţinut „Reabilitare, modernizare şi extindere”, ultimul termen extindere este posibil în baza unui ordin de ministru, deci pentru aceste programe de finanţare nu se putea face extindere, şi atunci grădiniţa de la Cuneşti nu avea unde să-şi facă grupurile sanitare pentru copii, trebuie să se construiască ceva nou. Datorită Ordinului de Ministru acum este posibil să se facă „Reabilitare, modernizare, extindere la Grădiniţa Cuneşti”, cu două săli de clasă.
„Parlamentarii n-au fost cureaua de transmisie”
Domnule primar, urmează o toamnă fierbinte. Cum vedeţi viitoarea structură politică a Parlamentului?
Apele sunt încă tulburi din mai multe considerente. În primul rând cred că ar trebui aplicat criteriul de integritate la nivelul partidelor, asta e o părere a mea, după aceea nu ştim ce face populaţia cu partidele noi care văd că este greu să se ridice. Decizia partidelor de a pune oameni care să ne reprezinte, vreau să spun că la nivelul judeţului Călăraşi, în mandatul 2012-2016, am avut suficienţi parlamentari care din păcate nu au fost cureaua de transmisie între administraţiile publice locale şi parlament. Toate guvernele au venit şi au condus prin Ordonanţe de Urgenţă, care nu le permit şi nu au obligaţia de a consulta administraţia publică locală, de a consulta asociaţiile comunelor, oraşelor sau municipiilor. Este un lucru foarte important ca atunci când ai dat un act normativ, un act legislativ să precizezi şi sursa de finanţare.
Avem o mare problemă astăzi cu aplicarea Legii 165 care, la atribuirea numărului cadastral scrie că plata se va face de persoana interesată. Cetăţeanul nu este interesat să plătească numărul cadastral dar vrea să fie pus în posesie, administraţia nu are bugetată această sumă pentru un număr cadastral care i se va atribui unei persoane fizice. Eu mă întreb, dau bani de la mine pentru X sau pentru Y? Cine îmi permite acest lucru? Totodată în ultimul timp Prefectura dă răspunsuri la cetăţeni şi spune că obligaţia de a vă pune în posesie este a administraţiei publice locale până la 1 ianuarie 2017, după aceea urmând să răspundă penal. Ne întrebăm între noi, ce facem? Totodată această problemă cu cadastrul general pe care iar nu o pun în dezbatere deputaţii. Deci, pe deputaţii şi senatorii, după alegerile din 2012 nu i-am mai văzut, nici la Parlament discutând despre problemele noastre, nici în alte părţi, deci suntem puşi în nişte situaţii deosebite.
A dat Guvernul ordonanţă în care se face plata de către stat 60 lei/imobil. Nicio firmă de cadastru din Călăraşi, decât în 3 comune unde s-au găsit cadastrişti ai comunei s-au încheiat contracte pentru cadastru general, restul suntem în aer din cauza sumei mici alocate pentru acest obiectiv.
Ce le-aţi mai reproşa parlamentarilor indiferent de numele lor şi de partidele pe care le reprezintă?
Am avut parlamentari care au ajuns întotdeauna prin munca altora, de la alte partide, nu vreau să-i dau numele că i-aş crea un avantaj, dar au muncit numai pentru ei. Şi-au impus autoritatea prin primării arătând că la Ştefan Vodă mai mult stă câinele la primărie, la Grădiştea că ar putea să ia subvenţie dar să nu depună toate actele, alţii au spus că nu au avut majoritatea în comisii. Eu am făcut o adresă referitoare la greşeala Legii Registrului Agricol şi nu m-a luat nimeni în seamă şi atunci am scris la Parlament şi într-adevăr mi s-a răspuns că legea este greşită şi că urmează să fie modificată în perioada 2016-2019. Nu există acea legătură directă cu administraţia, nu mai vine pe la tine. Şi a fost o greşeală la nivelul judeţului când o mare parte din parlamentari au fost îndepărtaţi.
Cum aşa?
Unde este astăzi Iulian Dumitrescu? Unde a mai fost Raluca Surdu dacă nu a fost primită? Problemele lui Motreanu pe care din păcate nu am mai putut să-l mai vedem... Ceilalţi parlamentari s-au implicat în acţiuni de alegeri locale şi ştim foarte bine de preşedintele Consiliului Judeţean. Senatorii nu au fost băgaţi în seamă la nivel politic judeţean şi atunci toţi au fost dezarmaţi. Acum văd că se reunesc. Important este să se reunească cei care sunt tineri, care au valoare, care să ne poată reprezenta şi cu care noi să putem ieşi pe stradă. Degeaba îmi dă cineva un parlamentar dacă merg cu el la poarta cetăţeanului şi mă întreabă cine e. Am avut noi un exemplu la Grădiştea în 2012 cu domnul Iuraşcu care spunea că el a scris „Baricada” şi a luptat împotriva lui Iliescu dar în 1990 şi el venise să candideze în 2012. E de la noi din partid, dar spunem adevărul.
„Singura responsabilitate e a noastră”
Doriţi ca viitorii candidaţi să facă parte exclusiv din organizaţia locală sau consideraţi că partidul se poate deschide şi să aducă nume de la centru?
Eu când am fost la Slănic Prahova la liceul de metrologie după clasa a VIII-a, mi s-a părut că bucureştenii sunt foarte deştepţi. Aşa mi s-a părut prima dată, după aceea am văzut că nu e aşa. Acelaşi lucru spun şi acum, oare în Călăraşi nu există oameni care să cunoască foarte bine locurile, judeţul cu oamenii şi problemele lor şi să ne reprezinte? Eu am un principiu la Grădiştea, nu sunt de acord să facă parte din administraţie, primari, viceprimari, secretari care să stea în oraş şi să vină să-şi exercite munca şi profesia aici. Să stea aici, să fie şi ziua şi noaptea, să se întâlnească cu oamenii şi după program, nu numai până la 16.30. Acelaşi lucru aş vrea şi aici cu parlamentarii să se întâlnească şi la cârciumă, şi la nuntă, oriunde au drum în afara exercitării mandatului.
Cum decurge relaţia cu CJ, având în vedere că PNL are majoritate simplă şi în plus are şi tot executivul Consiliului Judeţean.
Relaţia din punct de vedere al avizelor pentru anumite autorizaţii de construire decurge bine pentru că şi noi suntem interesaţi să fie actele în regulă. Din punct de vedere al finanţărilor noi cred că avem bunul simţ şi nu ne aruncăm pe principiile vechi că îl cunosc pe X şi pe Y şi eu ar trebui să depun 3 cereri de finanţare, ajutor de urgenţă Biserica X, nu ştiu ce... deci trebuie să ai şi bun simţ dar el ar trebui să se exercite şi din partea consilierilor judeţeni. Suntem bine reprezentaţi la Grădiştea acum cu dr. Tâlpeanu, cu d-nul. Bănea, cu d-nul Rogoz, am avea cu cine, ar fi bine ca cei 3 să-şi unească forţele şi să ajute comuna Grădiştea pentru că totuşi în politică există această necesitate de majoritate, de lobby pentru comuna din care vii. Aşa, dacă vii de la Grădiştea consilier judeţean şi pledezi pentru Dichiseni ca în mandatele trecute sau pentru Dorobanţu şi pe Grădiştea în care locuieşti şi respiri nu o ajuţi... şi să piară acest dezinteres, ai dat bani la comuna respectivă. Las-o să facă prin procedeele de achiziţie care astăzi văd că se întăresc prin acest SEAP, va ajunge până în 2018 să luăm totul prim SEAP şi nu mai vine nimeni să zică dă-mi şi mie nu ştiu ce.
Mai puţin de 3 luni până la final de an. Aveţi vreun gând care trebuie dus neapărat la capăt până la finele acestui an?
Gândul meu este să îmi păstrez felul de a fi, principiile şi aşa cum le-am spus celor 11 consilieri locali pe care-i am, şi celor 2 consilieri judeţeni care locuiesc aici, şi cu mine: „Din 2016 până în 2020 singura responsabilitate pentru comuna Grădiştea nu o avem decât noi, nu avem pe cine să dăm vina. Pentru că avem totul la îndemână. Dacă noi nu ne exprimăm ceea ce vrem să face acum, înseamnă că nu mai avem şansa niciodată”. Exact cum se vorbeşte la nivel naţional, trebuie să avem majoritatea în parlament ca să poţi să iau deciziile pe care vreau să le iau.
Şi oamenii ce au spus?
85% din oameni au spus că sunt de acord.
Şi colegii dumneavoastră?
Pe colegi am început să îi învăţ ce înseamnă să fii consilier local, să le spun că au atribuţiuni şi responsabilităţi şi nu numai drepturi. Uneori mai sunt şi discuţii, sunt de acord cu ele dar să fie pertinente, bine fundamentate. Şi acum mai sunt câţiva care mai au nişte restanţe la impozite şi taxe. I-am rugat să plătească, că dacă nu plătesc şi nu sunt la zi nu pot să reprezinte pe nimeni. Să se implice în ceea ce face administraţia pentru că nu numai primarul trebuie să se ducă pe stradă. Le-am explicat ce scrie în Legea 215 că trebuie să aibă întâlniri periodice, lunare chiar. Le-am spus că există un singur jurământ de care să ţină cont pentru că în mandatele în care eu eram viceprimar în jurământul consilierului local zice „să nu precupeţesc niciun efort pentru binele comunităţii” şi să termine cu acea sintagmă binele partidului. Adică venea partidul de la Călăraşi şi spunea ce să facă la Grădiştea. Nu, de aia e Consiliul Local, el să hotărască ce se face la Grădiştea.
Astea ar fi gândurile. În rest, oamenii să trăiască mai bine, noi primarii să fim atenţi să nu le ridicăm costurile, la Grădiştea deocamdată sunt mici, iar acest lucru cu 3 lei la gunoi, să-l ia de la poartă, cred că n-ar trebui să-l conteste absolut nimeni.
Adică e o sumă rezonabilă.
Bineînţeles. Nu vreau să mă leg de viciile unora dar 15 lei pe un pachet de ţigări pe zi şi 3 lei să-ţi ia gunoiul de la poartă timp de o lună de zile, e diferenţă foarte mare.
Mulţumesc şi succes.