Consilierii judeţeni au aprobat în cadrul şedinţei extraordinare din 12 octombrieHotărârea privind aprobarea documentaţiei tehnico-economice şi a devizului general la obiectivul de investiţie „Modernizarea şi Reabilitarea drumurilor judeţene DJ402 tronson DN4 – Curcani – Măriuţa - limită judeţ Ialomiţa km 0+000 – km 53+700 şi DJ302 tronson DN3 – Belciugatele – Măriuţa – limită judeţ Ialomiţa km 0+000 – km 15+365”, Faza - Documentaţie de Avizare a Lucrărilor de Intervenţie.
Datele de identificare ale obiectivului de investiţie, estimat la 129.878,623 mii lei (29.317,974 mii euro) din care C+M: 113.168,822 mii lei (25.546,009 mii euro), inclusiv T.V.A. sunt: - Drumul judeţean DJ 402, km 0+000 – km 53+700, se desfăşoară pe teritoriul comunelor Curcani (DN4) – Luica – Nana – Solacolu – Fundulea (DN3) şi Tămădău Mare (DN3) – Dârvari – Gostilele – Măriuţa – limita judet Ialomiţa. - Drumul judeţean DJ 302, km 0+000 – km 15+365, se desfăşoară pe teritoriul localităţilor Belciugatele (DN3) şi Măriuţa, judeţul Călăraşi. Caracteristicile principale propuse:
Lungimea proiectată a sectorului de drum este de: - DJ 402 = 48,600 km - DJ 302 = 13,149 km
- Platforma drumului = 8,00 m; Partea carosabilă = 6,00 m; Benzi de circulaţie = 2; Acostamente = 2 x 1,00m (variabil, minim 0,5 m); Panta transversală pe partea carosabilă: 2,5%; Panta transversala pe acostamente: 4%; Acostamentele drumului vor avea lăţimea variabilă cuprinsă între 0,5 m (valoare minimă) şi 1,0 m. Durata estimată de realizare a investiţiei: 38 luni (execuţie lucrări).
„În urma revizuirii lungimii proiectate în conformitate cu ultimele date OCPI Calarasi emise prin informarea cu nr. 340 din 08.01.2016, cu privire la limita administrativă cu Judeţul Ialomiţa, precum şi a modificării cotei TVA, conform art. 291 din Codul Fiscal, adoptat prin Legea 227/2015, de la TVA 24% la 20%, s-a procedat la actualizarea Devizului General al lucrării şi a indicatorilor tehnico–economici, motiv pentru care, în şedinţa din 28.04.2016, a fost adoptată Hotărârea nr. 53 pentru modificarea şi completarea Hotărârii nr. 68/2014.
Potrivit prevederilor Ghidului solicitantului, este necesar ca prin Hotărârea Consiliului Județean de aprobare a indicatorilor tehnico–economici ai investiţiei să se asume și faptul că, la momentul recepției lucrărilor implementate prin proiectul finanțat prin POR 2014-2020, întregul traseu este funcțional, în stare bună, în integralitatea sa (inclusiv tronsoanele finanțate din alte surse de finanţare), asigurându-se conectarea la rețeaua TEN-T.
În consecinţă, apreciez că se impune adoptarea unei noi Hotărâri a Consiliului Judeţean care să cuprindă datele din Devizul general actualizat, precum şi cerinţa din Ghidul solicitantului menţionată mai sus.” a rezultat din Expunerea de motive la proiectul de hotărâre mai sus menţionat
Liderul Consiliului Judeţean, Vasile Iliuţă, a înaintat spre validare consilierilor judeţeni, miercuri, 12 octombrie, în cadrul unei şedinţe extraordinare Hotărârea privind solicitarea de transmitere a unui imobil din domeniul public al Municipiului Călăraşi şi administrarea Consiliului Local al Municipiului Călăraşi în domeniul public al Judeţului Călăraşi şi în administrarea Consiliului Judeţean Călăraşi.
Astfel s-a aprobat solicitarea de transmitere a imobilului „Şcoala nr. 4”, situat în Municipiul Călăraşi, str. Bucureşti, nr. 72, din domeniul public al Municipiului Călăraşi şi administrarea Consiliului Local al Municipiului Călăraşi în domeniul public al Judeţului Călăraşi şi în administrarea Consiliului Judeţean Călăraşi, în vederea înfiinţării „Şcolii de învăţământ special în regim externat”.
Potrivit Expunerii de motive la respectivul proiect de hotărâre „Inspectoratul Şcolar Judeţean Călăraşi, prin adresa nr. 3786 / 6.10.2016, înregistrată la Consiliul Judeţean Călăraşi sub nr. 14209 din aceeaşi dată, solicită instituţiei noastre demararea procedurilor legale pentru obţinerea dreptului de proprietate publică al Judeţului Călăraşi asupra imobilului „Şcoala nr. 4”, situat în Municipiul Călăraşi, str. Bucureşti, nr. 72, imobil aflat în domeniul public al Municipiului Călăraşi, în vederea înfiinţării „Şcolii de învăţământ special în regim externat”.
În acest imobil funcţionează în prezent Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională Călăraşi, instituţie finanţată din bugetul propriu al Judeţului Călăraşi, precum şi clase de elevi cu cerinţe educaţionale speciale, elevi ale căror drepturi legale sunt asigurate din acelaşi buget.
În scopul obţinerii dreptului de proprietate publică al Judeţului Călăraşi asupra imobilului am iniţiat prezentul proiect de hotărâre care, în cazul adoptării, va sta la baza unei hotărâri a Consiliului Local al Municipiului Călăraşi privind transferul dreptului de proprietate.
Solicitarea dreptului de proprietate se întemeiază pe prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 care stipulează: „Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ special de stat şi centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională fac parte din domeniul public judeţean (…) şi sunt în administrarea consiliului judeţean.”.
Aceeaşi lege precizează: „Evaluarea, asistenţa psihoeducaţională, orientarea şcolară şi orientarea profesională a copiilor, a elevilor şi a tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale se realizează de către centrele judeţene de resurse şi de asistenţă educaţională.”, iar „Copiii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, şcolarizaţi în unităţile de învăţământ special sau de masă, inclusiv cei şcolarizaţi în alt judeţ decât cel de domiciliu, beneficiază de asistenţă socială constând în asigurarea alocaţiei zilnice de hrană, a rechizitelor şcolare, a cazarmamentului, a îmbrăcămintei şi a încălţămintei în cuantum egal cu cel pentru copiii aflaţi în sistemul de protecţie a copilului”.
Iliuţă consideră astfel că „se impune înfiinţarea „Şcolii de învăţământ special în regim externat”, instituţie de învăţământ care lipseşte, aşa cum afirmă conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Călăraşi, prin adresa nr. 3786 din 06.10.2016, numai din sistemul de învăţământ de la nivelul judeţului nostru”
Consiliul Județean Călărași va asigura, din bugetul propriu al judeţului Călăraşi, resursele necesare pentru execuţia şi finalizarea lucrărilor tehnico–edilitare aferente construcţiei (apă, canalizare, energie termică şi electrică, gaze, telefonie, căi de acces, alei pietonale, spaţii verzi, etc. ), până la recepţia la terminarea lucrărilor.
Prin adresa nr. 19015 / 3.10.2016, înregistrată la Consiliul Judeţean Călăraşi sub nr. 14461 / 11.10.2016, Agenția Națională pentru Locuințe (ANL) solicită darea în folosință gratuită a unui teren situat în municipiul Călăraşi, str. Prelugirea Independenței, nr. 5A (fostă str. Independenței, nr. 5), în vederea implementării programului de construcții locuințe pentru tineri, destinate închirierii, implementat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (ordonator principal de credite), prin Agenția Națională pentru Locuințe (ordonator secundar de credite) realizat conform prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În acest sens, consilierii judeţeni au validat miercuri 12 octombrie în cadrul unei şedinţe extraordinare Hotărârea privind darea în folosință gratuită, a unui teren, proprietate publică a judeţului Călăraşi, Agenției Naționale pentru Locuințe, iniţiat de preşedintele Vasile Iliuţă.
Astfel, terenul solicitat în folosință gratuită de către ANL are suprafaţa totală de 2040,88 m², din Incinta nr. 1 cu suprafață de 74.536 m² aparținând imobilului situat în municipiul Călăraşi, str. Prelugirea Independenței, nr. 5A (fostă str. Independenței, nr. 5), Terenul face parte din domeniul public al judeţului Călăraşi şi se află în prezent în administrarea Consiliului Judeţean Călăraşi.
Consiliul Județean Călărași va asigura din bugetul propriu costul execuției utilităților aferente construcțiilor, precum și a sistematizării amplasamentului (apă, canalizare, energie termică și electrică, gaze, telefonie, căi de acces, alei pietonale, spații verzi, etc).
Noul preşedinte al Consiliului Judeţean, Vasile Iliuţă a a făcut joi seară pe o reţea de socializare un anunţ important. „S-a semnat contractul subsecvent pentru RMN. Valoarea cu TVA este de 7.314.000 lei. Sperăm să îl avem cât mai repede în Spitalul Județean de Urgență Călărași, montat și dat în folosință!" a scris Iliuţă pe facebook.
Ca urmare a problemelor curente ce afectează sistemul medical din România, în contextul în care migrația medicilor români și a asistenților medicali constituie o problemă vitală pentru statul român și în urma dezbaterilor susținute în cadrul Conferinței Naționale „Hemoragia sistemului medical din România – de ce ne pleacă medicii”, desfășurată pe data de 16 septembrie 2016, în sala de ședințe a Consiliului Județean Călărași, organizatorii acestei manifestări, Consiliul Județean Călărași prin Președinte, domnul Vasile Iliuță împreună cu Spitalul Județean de Urgență Călărași prin Director Medical, Conf. Univ. Dr. Laurențiu Belușică au redactat și transmis către Ministerul Sănătății și Ministerul Educației, astazi, 4 octombrie 2016, următorul memorandum pentru a fi aprobat în completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății republicată:
„Memorandumul de la Călărași – cu degetul pe rană”! Ca urmare: ·A plecării unui număr foarte mare de studenți mediciniști pentru a lucra în străinătate chiar și înainte de a începe un rezidențiat în România;
·A plecării din țară a personalului medical înalt calificat și totodată a lipsei de perspectivă privind întoarcerea acestora;
·A legislației greoaie privind accesul medicilor în țările non-UE de a primi dreptul de liberă practică pentru a profesa în România;
·A pierderii anuale a unui număr mare de medici tineri, dintre cei mai competitivi, datorită plecării acestora pentru a lucra în afara țării;
·A condițiilor improprii de lucru din spitalele de stat;
·A accesului dificil al pacienților la medicamente și asistență medicală de calitate;
·A siguranței scăzute împotriva infecțiilor intraspitalicești;
·A nivelului ridicat al birocrației în cadrul Ministerului Sănătății și Colegiului Medicilor;
·A salariilor mici ale medicilor și asistenților medicali;
·A unei legi a salarizării incorecte, medicii trebuie să fie plătiți la fel indiferent de spitalul în care lucrează, atâta timp cât realizează aceeași muncă;
·A numărului mare de studenți școlarizați de stat comparativ cu numărul mic de posturi disponibilie în cadrul spitalelor;
·A distribuirii incorecte a banilor pentru consumabilele dintr-un spital;
·A decontărilor incorecte a serviciilor medicale de înaltă performanță: ex. Intervenția de bypass;
·A necunoașterii statisticilor pe patologii pentru a se putea stabili în mod corect o strategie de cost per pacient, mai exact a lipsei registrelor naționale;
·A lipsei unei strategii coerente privind atragerea, menținerea și repartiția uniformă a forței de muncă în domeniul sanitar;
·A absenței unui mecanism central de control al protocoalelor spitalului și armonizarea lor cu ghidurile precum și cu protocoalele spitalelor de grad superior sau cu cele ale altor spitale colaboratoare, face ca în multe situații medicul de gardă să rezolve probleme administrative de transfer al pacienților sau alte probleme care în mod normal ar trebui să se rezolve automat fără pierdere de timp prețios;
·A distribuirii incorecte a medicilor în funcție de responsabilitățile pe care le au;
·A lipsei cooperării Profesorilor universitari medici cu tinerii medici;
·A lipsei noilor categorii de personal, ex: există asistente medicale comunitare, dar nu există normare;
·A lipsei unei strategii în domeniul sănătății care să fie ancorată în actualitate;
·A degradării statutului medicului din România, mai exact a respectului față de medic;
·A lipsei garantării integrității fizice a medicului - nu există legislație care să protejeze medicul în fața unui atac fizic din partea unui pacient;
·A dificultăților de raportare în sistemul DRG (Diagnostic + proceduri) care îngreunează foarte mult activitatea medicală, în condițiile în care numărul de cadre medicale este mic, proporțional cu numărul de pacienți care nu scade niciodată;
·A absenței unei comunicării adecvate a corpului profesional al medicilor cu populația;
·A situațiilor frecvente în care medicii sunt obligați să efectueze anumite servicii pentru care nu sunt calificați depășindu-și astfel competențele și asumându-și astfel în nume propriu anumite riscuri;
·A lipsei inițiativei legislative care să permită primăriilor din teritoriul unui spital să contribuie la bugetul spitalului;
·A absenței unei delimitări clare între culpa datorată medicilor și deficiențele de sistem (absența medicamentelor, materialelor și mijloacelor de diagnosticare);
·A procedurilor complicate din cabinetul medicilor de familie;
·A lipsei repartiției corespunzătoare a medicilor pe diferitele lor specialități în teritoriu;
·A lipsei formelor legale de angajare a medicilor rezidenți în spitale după terminarea rezidențiatului;
·A deficitului de medici pediatrii datorat lipsei unei facultăți de PEDIATRIE;
·A lipsei medicilor de familie în orașele mai mici;
·A lipsei unui venit adecvat pentru cabinetele medicilor de familie: un cabinet cu sub 1800 asigurați pe listă nu poate funcționa, în țară sunt peste 30% cabinete sub acest număr. Pentru a avea un venit cât de cât normal, medicii trebuie să facă reduceri la funcționarea lui. Asta înseamnă cabinete care nu corespund, care nu oferă mai nimic dacât un stetoscop și un tensiometru. Acest fapt conduce către o calitate slabă a actului medical la nivelul asistenței medicale primare. Ținând cont de toate problemele menționate mai sus, se solicită implementarea următoarelor măsuri pe termen scurt, dar și a unora pe termen mediu și lung:
1.În ceea ce privește dreptul de liberă practică:
Trimiterea diplomelor și actelor doveditoare de către medicii din alte țări se impune a fi făcută online, urmând ca la prima vizită în România solicitantul să prezinte originalele pentru confirmare;
Acordarea dreptului de liberă practică să fie făcut în regim de urgență de la prima vizită a cetățeanului străin în România, (imaginați-vă cât de inconfortabil ar fi pentru un medic din India, de exemplu, să vină cu actele în România și să fie rechemat peste trei luni pentru a le completa);
În cazul în care se consideră că un medic non-UE trebuie să efectueze o parte din rezidențiat în vederea echivalării studiilor, această perioadă de studiu se impune a fi făcută în spitalul angajator și nu în marile universități din centrele universitare în care sunt deja mulți rezidenți sau medici specialiști. Ex. în Anglia actele se trimit online, după care urmează o programare exactă a vizitei, moment în care medicul se prezintă cu actele originale, care sunt autentificate pe loc. Tot atunci are loc și plata cotizației anuale, dar și acordarea imediată a dreptului de liberă practică. Practic, medicul iese de la prima audiență cu dreptul de liberă practică emis.
Medicilor care au drept de lucru în Marea Britanie, de exemplu, sau în altă țară membră a Uniunii Europene, să le fie automat recunoscut dreptul de liberă practică în România, să devină automat membrii în Colegiul Medicilor din România, fără formalități suplimentare;
Medicii din țările non-UE care se angajează medici la un anumit spital din România, în condițiile legii, în cazul în care părăsesc unitatea angajatoare să piardă și dreptul de ședere în spațiul european, sau cel puțin dreptul de liberă practică în România.
2.Medicii rezidenți trebuie să facă un stagiu obligatoriu în spitalele județene cu o durată minimă de 2 ani;
3.Serviciul de gardă trebuie să fie de 12 ore urmat de liber obligatoriu de 12 ore;
4.Reînființarea facultăților de Pediatrie;
Medicii pediatri, absolvenți ai facultății de pediatrie, admiși la concursul de rezidențiat, care au făcut stagiul de 3 ani și în urma examenului de specialitate au primit titlul de specialist medicină generală-pediatrie și au o experiență de peste 5 ani în serviciile de urgențe pediatrice și/sau în unitățile cu paturi, ar trebui să primească echivalarea ca medic specialist pediatru fără a mai fi necesară efectuarea integrală a rezidențiatului, după modelul propus pentru medicii din afara spațiului Comunitar.
5.Recalibrarea rezidențiatelor și Universităților, în sensul că se impune implementarea unei politici sănătoase de personal, astfel încât necesarul de cadre medicale să fie evaluat corect ținând cont de numărul celor care părăsesc sistemul, prin urmare se impune ca numărul locurilor scoase la concursul de admitere în Universitățile de Medicină să fie în acord cu necesarul de medici; scoaterea posturilor la concurs astfel incât la terminarea rezidențiatului medicii să fie ajutați să se angajeze la spitale cu deficit de personal și să fie descurajată rămânerea lor în marile centre universitare fără post (așa cum se intamplă în prezent); cei care fac rezidențiat pe post, sa facă cel puțin ultimii doi ani la unitatea plătitoare, în caz contrar, aceștia vor pierde dreptul de a absolvi rezidențiatul. Există și varianta ca aceștia sa facă un rezidențiat mai lung, de exemplu, în Irlanda, durata rezidențiatului pe post prin admitere fără examen este dublă față de durata unui rezidențiat obișnuit în centrul universitar obținut prin concurs. Rezolvarea situației posturilor medicale după terminarea rezidențiatului, prin scoaterea la concurs a posturilor, dar și prin posibilitatea dată conducerii spitalelor cu deficit de personal de a angaja medici fără concurs;
6.Promovarea unor inițiative legislative: de apărare a medicilor; a unora care să permită administrațiilor publice locale să dea din bugetul lor către Spitalele Județene pe care le au în subordine, bani pentru salariile medicilor, prime de instalare a medicilor, plata cu ora, plata chiriilor medicilor etc.; a unora care să permită primăriilor din teritoriul unui spital să contribuie la bugetul spitalului; existența unei legislații de apărare a libertății medicului astfel încât acesta să nu mai fie pus în situația în care să iși depășească competența și implicit să suporte consecințele; asigurarea cadrului legislativ de dezvoltare și implementare a sistemului de telemedicină în toate specialitățile în care acest sistem se pretează: infarct miocardic, accident vascular cerebral, radiodiagnostic, etc.;
7.Legea salarizării ar trebui să revină la prevederile conform cărora medicii ar trebui plătiți la fel indiferent de spitalul la care lucrează atâta timp cât fac același lucru;
8.Îmbunătățirea calității actului medical;
9.Implementarea unei strategii coerente în domeniul resurselor umane din sistemul sanitar;
10.Valoarea reală a unui grup DRG trebuie să fie în concordanță cu ghidurile de practică pentru fiecare tip de boală aprobate de Ministerul Sănătății și cu protocoalele rezultate din ghiduri și aplicate în fiecare spital. Conform acestor ghiduri și protocoale de practică se poate stabili o valoare medie reală a costurilor pentru fiecare grup DRG;
11.Implementarea unor ghiduri și protocoale care să genereze o finanțare corectă și care să limiteze pierderile din buget; Protocoale implementate la nivel național în toate spitalele de stat;
12.Măsuri pentru integritatea fizică a medicului;
13.O bună guvernare astfel încât statul să asigure finanțare spitalelor și cadrelor medicale;
14.Atragerea de medici din Republica Moldova mai ales în contextul actual în care se pune un deosebit accent pe bunele relații cu această țară. Posibilitatea completării locurilor vacante prin aducerea de medici din India, de exemplu, trebuie luată în calcul, acolo existând personal medical calificat de foarte bună calitate, unii având chiar drept de muncă în UK, dar care nu își găsesc de lucru în acea țară.
15.Debirocratizarea sistemului medical;
16.Revizuirea protocolului de transfer interspitalicesc;
17.Restabilirea respectului față de medic;
18.Repartiția uniformă a medicilor în intreaga țară, nu numai în marile centre universitare;
19. Cursuri obligatorii de comunicare pentru medici, acțiune ce poate reduce și numărul acuzațiilor aduse medicilor.
De asemenea, va rugăm să țineți cont în deciziile de elaborare a normelor în ceea ce privește angajarea de personal medical în zonele defavorizate deghidurile de bună practică și recomandările Organizației Mondiale a Sănătății.
Unul dintre semnatarii acestui memorandum și inițiatorul organizării Conferinței Naționale de la Călărași din data de 16 septembrie 2016, Conf. Univ. Dr. Laurențiu Belușică, Directorul Medical al Spitalului Județean de Urgență Călărași vă informează cu privire la dorința acestuia de a se implica și de a face parte din comitetul care va redacta normele de aplicare ale Ordonanței de Urgență din data de 31 august 2016, emisă de Ministerul Sănătății pentru completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății republicată.
Semnatarii acestui memorandum își rezervă dreptul de a apela la toate formele democratice de acțiune pentru ca aceste solicitări să fie puse în practică.
Lector Univ. Dr. Simona Maria Vlădica Consilier al Președintelui pe probleme de Comunicare și Imagine
ARENAMEDIA.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care arenamedia.ro prelucreaza datele cu caracter personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de confidențialitate.
Liderul Consiliului Judeţean, Vasile Iliuţă, a înaintat spre validare consilierilor judeţeni, miercuri, 12 octombrie, în cadrul unei şedinţe extraordinare Hotărârea privind solicitarea de transmitere a unui imobil din domeniul public al Municipiului Călăraşi şi administrarea Consiliului Local al Municipiului Călăraşi în domeniul public al Judeţului Călăraşi şi în administrarea Consiliului Judeţean Călăraşi.
