Ideea dezvoltării unei zone turistice, de o parte şi de alta a braţului Borcea, a apărut prin 2001, conducerea PSD de atunci a Consiliului Judeţean elaborând şi validând chiar un Proiect de Hotărâre în acest sens intitulat „Dezvoltarea zonei turistice Braţul Borcea – Călăraşi”.
A fost doar o simplă idee, ce-i drept, generoasă, însă imposibil de pus în practică din cauza costurilor de finanţare foarte mari. Totul a rămas la stadiul de proiect, depozitat ulterior într-un sertar peste care a dat, câţiva ani mai târziu, o altă conducere, de data asta de factură liberală, instituită la cârma Consiliului Judeţean, după localele din 2004.
S-a încercat o resuscitare a proiectului, CJ investind în jur de 300 de mii de euro pentru elaborarea documentaţiei tehnico- economice, PUZ-uri, cereri de finanţare, etc. A „înflorit” o mică afacere cu întocmiri şi updatări de SF-uri şi cam atât. Proiectul n-a prins viaţă nici de data asta tot din cauza lipsei de finanţare.
În 2008, în an electoral, s-a decis ca din „proiectul mamut” să se rupă o „bucată”, încercându-se identificarea surselor de finanţare pentru construirea unui port de ambarcaţiuni uşoare, întins pe o suprafaţă de 7500 mp, port care urma să găzduiască în jur de 120 de ambarcaţiuni. S-a apreciat că o astfel de investiţie ar avea şanse de finanţare însă acestea au fost practic anulate în 2010. La acea vreme, premierul Emil Boc a emis HG 120 care preciza că Guvernul prin Ministerul Dezvoltării putea susţine astfel de investiţii locale în limita a 50%, cealaltă jumătate urmând a fi asigurată din fonduri locale. O decizie neinspirată mai ales pentru perioada aceea de criză profundă, punându-se astfel astfel cruce şi pe acest nou proiect. Evident tot din raţiuni financiare!
În 2014, doi consilieri judeţeni, Sorin Vrăjitoru (PSD) şi Bogdan Georgescu (PC) scot, din nou, din sertar proiectul şi-l repun în circuit, odată cu validarea HCJ 34 / 27 martie 2014. Ba chiar se pun şi bazele unui Grup de lucru format din consilieri judeţeni şi specialişti care au analizat, în primă fază, fezabilitatea proiectului Dezvoltarea zonei turistice Braţul Borcea – Călăraşi. Şi au stabilit ceea ce bănuia cam toată lumea. Că proiectul nu este fezabil şi nu poate fi susţinut financiar de către Consiliul Judeţean chiar şi în condiţiile accesării unor finanţări europene (maxim 50% din cheltuielile eligibile fiind vorba de un proiect generator de venituri) în condiţiile în care valoarea estimată se ridica la peste 20 de milioane de euro fără TVA.
Acelaşi Grup de lucru, conform mandatului atribuit prin HCJ 34, a analizat individual fiecare obiectiv de investiţii, din componenţa proiectului „Dezvoltarea zonei turistice Braţul Borcea – Călăraşi”, stabilind că doar unul ar fi fezabil şi sustenabil financiar şi anume „Port pentru ambarcaţiuni uşoare”.
Pe 19 iunie 2014, adică la 3 luni distanţă de la aprobarea HCJ 34, are loc o nouă şedinţă a Grupului de lucru pentru analizarea proiectului la care participă nu doar reprezentanţii Consiliului Judeţean (consilierii judeţeni Bogdan Georgescu, Gheorghe Mandache, Emil Muşat, Gabriel Rădulescu, Camelia Ghiveciu, arhitectul şef al judeţelui, Laurenţiu Samoilă, managerul public, Marius Fulga) ci şi ai Primăriei Călăraşi (primarul Dan Drăgulin, consilierii locali, Camelia Croitioru şi Valentin Bucioveanu, directorul executiv Luminiţa Trifu, arhitectul şef al municipiului, etc) şi Căpităniei Portuare Călăraşi (căpitanul Constantin Anghel). Întâlnirea se încheie cu întocmirea unei „minute” care nu cuprinde nicio concluzie. Altfel spus, ideea a rămas tot idee, fiind practic mutilată după o serie de şedinţe lungi, anoste şi lipsite de rezultate concrete, adică depistarea sursei de finanţare.
Trei ani mai târziu, proiectul privind construirea unui port de ambarcaţiuni uşoare este repus pe masă de echipa Direcţiei de Dezvoltare a CJ. Dar să vedem ce a făcut această echipă condusă de Eduard Grama şi coordonată de preşedintele CJ, Vasile Iliuţă. Primul drum a fost făcut la BRCT unde s-a depus proiectul privind îmbunătăţirea navigabilităţii pe Dunăre în regiunea transfrontalieră Călăraşi – Silistra. Valoarea proiectului, o „nimica” toată: 6 milioane de euro! Acest proiect înseamnă realizarea unei promenade de 350 de metri, lungime, care să asigure legătura dintre Parcul Central şi obiectivul Port turistic de agrement.
Complementar acestui proiect declarat eligibil (într-un timp optimist, în luna ianuarie 2018 va fi semnat contractul de finanţare) s-au făcut demersurile pentru obţinerea finanţării obiectivului mai sus – menţionat. În decursul câtorva luni, echipa Direcţiei de Dezvoltare condusă de Grama şi coordonată de Iliuţă a fundamentat necesitatea şi oportunitatea creării acestui obiectiv turistic. Împreună cu Vasile Iliuţă, au început discuţiile cu ministrul turismului, Mircea Dobre, vizitele de lucru, expunerile de motive, tot tacâmul!, proceduri care s-au finalizat cu predarea documentaţiei ce urmează a fi analizată de către Comisia Tehnică de Expertiză. După parcurgerea acestei etape, în baza HG 558 / 2017 şi avizului favorabil obţinut din partea CTE se va trece la elaborarea documentaţiei pentru proiectarea obiectivului. Fapte, nu vorbe!
Ca să concluzionăm, din proiectul iniţial a fost preluată doar ideea construirii portului, datele iniţiale fiind modificate sensibil. Obiectivul „Port turistic de agrement”, investiţie care se va întinde de acum pe o suprafaţă de 2,5 ha, va putea găzdui un număr de 260 de ambarcaţiuni. Costurile sunt estimate la 15 milioane de euro şi vor fi asigurate din fonduri guvernamentale.
Acest nou „proiect” este, de fapt, rodul muncii susţinute a echipei din cadrul Direcţiei de Dezvoltare, o echipă formată din tineri profesionişti şi inimoşi, sub coordonarea preşedintelui Consiliului Judeţean, Vasile Iliuţă. Ei au preferat să construiască decât să toace timpul aiurea pe şedinţe, întruniri, finalizate cu „minute” care nu conţin nimic.
Sigur că de-a lungul timpului, politicienii, indiferent de culoarea politică, au încercat să dea viaţă unui astfel de obiectiv însă eforturile lor, din motive nu doar obiective ci şi subiective, n-au fost niciodată concretizate.
De data asta, n-ar fi nici corect şi nici etic din partea aceloraşi oameni politici, indiferent de funcţiile ocupate, să-şi asume pe lângă „idee” şi munca acestei echipe care a depus eforturi enorme în ultimele luni pentru ca acest proiect să depăşească în sfârşit stadiul de „idee” şi să întrunească şi condiţiile de finanţare.
Altfel spus, se cuvine să facem totuşi totuşi o demarcaţie clară între o idee şi realitate, ultima bazată desigur pe rezultate concrete.
E bine că astfel de idei sau proiecte, uitate prin sertare, sunt readuse în spaţiul public de preşedintele Vasile Iliuţă care mizează, de data asta, pe oportunităţi de finanţare. Dar şi pe o viziune nouă. Dacă ieri, oamenii politici stabileau unilateral ce e bine sau rău, ce e „fezabil” sau nu, astăzi, o echipă are şansa să transmită nu doar gânduri ci şi o viziune modernă susceptibilă să producă beneficii pentru toată lumea.
Astfel de proiecte au rămas încremenite în timp din cauza voinţei unor oameni politici care au pus de fiecare dată pe primul plan vorbele şi nu faptele. Au crezut că „ideile” lor sunt suficiente pentru a obţine recunoştinţă veşnică!
E bine că orgoliile, ambiţiile şi chiar şi frustrările lor pe fundamentul cărora s-au creat reguli şi s-au stabilit proceduri de execuţie sunt astăzi istorie iar promovarea şi posibilitatea de a gândi reprezintă un lucru firesc pentru noii veniţi.
Miercuri imediat după terminarea şedinţei ordinare de plen a Consiliului Judeţean a avut loc o conferinţă de presă la care a participat preşedintele CJ Călăraşi, Vasile Iliuţă, flancat de Bogdan Georgescu, administratorul public al judeţului şi Eduard Grama (foto dreapta), directorul adjunct al Direcţiei integrare europeană şi dezvoltare regional şi relaţii externe. 
Marți, 28 noiembrie, a fost semnat contractul de lucrări încheiat între Consiliul Județean Călărași și SC DIMAR SRL pentru modernizarea și reabilitarea drumurilor județene DJ 401C, tronson (DJ301) Cucuieți-Progresul-Sohatu-Intersecție (DJ412) km. 21+500-km 11+623 și DJ 412 tronson Sohatu-DJ 402 km 61+780-km 55+535), locul de desfășurare a lucrărilor fiind domeniul public aflat în proprietatea județului și în administrarea Consiliului Județean Călărași.